PIB-UL NOSTRU CREŞTE CA FĂT FRUMOS: + 5,8% ÎN PRIMUL SEMESTRU Rădulescu, BT: "Creşterea economică - nesustenabilă, în condiţiile deteriorării echilibrelor macro"

Actualizare 10:43 Florin Cîţu: "În acest moment condiţiile economice sunt cele din vara lui 2007"

Senatorul PNL Florin Cîţu critică "cea mai mare" creştere economică din UE, subliniind faptul că în acest moment condiţiile economice sunt cele din vara lui 2007, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Senatorul argumentează poziţia sa, susţinând că în primele şase luni, "creşterea economică a venit la pachet cu un deficit bugetar record".

Domnia sa a afirmat: "Când ai creştere economică mai rapidă decât aşteptările, ar trebui să încasezi mai mult, să ai surplus bugetar şi să începi să plateşti din datoria publică. În 2008, România avea o datorie publică de 13% din PIB. Când economia a intrat în criză a trebuit să se împrumute de la FMI pentru că investitorii împrumutau statul cu dobânzi de peste 14% pe termen foarte scurt. Care ar fi acum dobânzile pe care le-ar cere aceştia în condiţiile unei datorii publice de 40% din PIB? Costul dobânzilor, bineînteles că nu este plătit de politicenii iresponsabili, Dragnea şi echipa lui. Nu. Este plătit de noi toţi".

De asemenea, senatorul liberal precizează că în timp ce creşterea economică este lăudată, investiţile nete în economie scad cu 3%, iar investiţiile străine directe sunt mai mici cu 15% faţă de anul precedent.

Florin Cîţu a explicat: "Ce nu le convine investitorilor? Este simplu. Au înţeles că nota de plată pentru această creştere economică, susţinută de creşteri salariale în sectorul bugetar şi subvenţii, le vine tot lor. Când România a intrat în criza în 2009 şomajul a crescut imediat dar numai în sectorul privat în timp ce numărul firmelor private care au dat faliment a crescut exponenţial. În tot acest timp companiile de stat acumulau arierate (nu-şi plăteau facturile) către secotrul privat, 3% din PIB, iar companiilor de stat li se iertau datoriile faţă de buget. După ce ai platit dezmăţul politicilor economice din perioada 2005-2008 nu mai ai nici chef şi nici resurse pentru a plăti bairamul început de Ponta şi continuat de Dragnea".

Senaorul PNL mai scrie că lipsa forţei de muncă, alături de lipsa infrastructurii, reprezintă "frâna pentru perioada imediat următoare", amintind că nouă românii pleacă din ţară în fiecare oră.

Florin Cîţu precizează, de asemenea, că această creştere economică accelerată, în condiţiile lipsei de resurse, forţă de muncă şi capital, duce inevitabil la creşterea preţurilor. Domnia sa afirmă: "Este modul simplu prin care economia semnalizaează că începe să se (supra)încălzească. Banca centrală, foarte ciudat de altfel, spune că va permite inflaţiei să crească mult peste ţinta până să intervină cu creşterea dobânzilor. Eu nu cred că BNR nu-şi va respecata mandatul- stablitatea preţurilor cu inflaţie de 2.5%. Urmează dobânzi mai mari, şi asta repede".

(A.I.)

---

Economia ţării noastre creşte accelerat, potrivit datelor anunţate de Institutul Naţional de Statistică (INS), ce arată o creştere de 5,8% a Produsului Intern Brut (PIB), în prima jumătate a acestui an faţă de aceeaşi perioadă din 2016.

În trimestrul întâi din 2017 comparativ cu primele trei luni ale anului trecut, PIB-ul a înregistrat o creştere cu 5,9% pe seria brută şi cu 5,7% pe seria ajustată sezonier.

Avansul economiei noastre este nesustenabil, în condiţiile deteriorării echilibrelor macroeconomice, consideră Andrei Rădulescu, economistul şef al Băncii Transilvania.

Acesta menţionează, în cadrul unui raport citat de News.ro: "Considerăm că dinamica PIB-ului din semestrul unu este nesustenabilă, aspect confirmat de climatul investiţional dificil, tergiversarea reformelor şi deteriorarea echilibrelor macroeconomice. Pentru a doua jumătate a anului curent, ne aşteptăm la decelerarea economiei interne, pe fondul disipării impactului noului Cod Fiscal, acumulării de tensiuni şi dezechilibre în economie (cu impact asupra costurilor de finanţare), într-un context internaţional caracterizat prin maturitatea ciclului economic post-criză şi ieşirea graduală din relaxarea monetară".

Pe termen mediu, economistul estimează o decelerare a economiei şi convergenţa spre ritmul PIB-ului potenţial, mai mic.

Un raport publicat de Raiffeisen Bank indică faptul că principalul motor al creşterii economice va rămâne consumul.

Unii specialişti avertizează că, în lipsa măsurilor de consolidare a economiei, stimularea consumului va conduce, printre altele, şi la creşterea accentuată a inflaţiei. Este greu de spus dacă acest ritm se păstrează până la finalul anului, subliniază analiştii, adăugând că este posibil chiar ca INS să revizuiască în scădere cifrele anunţate ieri. Producţia, dezvoltarea infrastructurii şi forţa de muncă sunt foarte importante pentru dezvoltarea economică, lipsa acestor indicatori, deteriorarea echilibrelor macroeconomice, instabilitatea legislativă şi scăderea investiţiilor punând presiune pe ritmul de creştere a PIB, în cea de-a doua jumătate a anului, conform specialiştilor citaţi.

România este noul "tigru al Europei", cu o creştere economică de tip chinezesc, iar dacă nu ar avea cele două limitatoare, precum resursele umane şi deficitul de infrastructură, creşterea ar fi fost de două cifre, este de părere Adrian Mitroi, profesor de finanţe comportamentale, citat de Agerpres.

Premierul Mihai Tudose a scris, ieri, pe Facebook, că evoluţia economică este solidă şi provine din mărirea puternică a producţiei industriale cu 8% şi din servicii. O contribuţie însemnată vine şi din sectoarele cu valoare adăugată medie şi mare, precum high tech, conform oficialului. "Sunt rezultate bune, care confirmă că România se află pe un trend pozitiv, pe care vrem să-l menţinem", a precizat Mihai Tudose.

Fostul prim-ministru Sorin Grindeanu a afirmat, la rândul său, că evaluarea internă din PSD, în baza căreia a fost demis cabinetul pe care l-a condus "nu a avut nicio legătură cu realitatea": "Cifrele publicate astăzi (n.r. ieri) de INS sunt cea mai bună dovadă că evaluarea care a dus la căderea guvernului Grindeanu nu a avut nicio legătură cu realitatea. Dar cine să se încurce cu adevărul?".

Ţara noastră a înregistrat, în trimestrul al doilea al acestui an, cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, de 5,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2016, potrivit datelor publicate ieri de Eurostat.

Faţă de primul trimestru al anului în curs, România a consemnat a doua mare creştere economică din UE, de 1,6%, fiind devansată de Suedia, care a obţinut un avans al PIB de 1,7%.