English
Mai multe bănci din România s-au înfruptat în anii trecuţi dintr-un un fel de arbitraj al dobânzilor - o practică riscantă pentru care a sosit nota de plată. Băncile respective ofereau dobânzi infime deponenţilor (că aşa era piaţa) şi plasau apoi banii acestora, pe contul băncii, în titluri de stat româneşti cu randamente mult mai mari. Randamentul titlurilor pe lei cu maturitate pe zece ani, conform graficului ataşat, s-a situat în medie la circa 4%, din septembrie 2014 până septembrie 2021, în timp ce dobânzile oferite deponenţilor nu ajungeau nici la 2%.
Această schemă de câştig a determinat unele bănci să împrumute statul din banii deponenţilor, chiar şi cu zeci de miliarde de lei. Vă dau un exemplu: pentru o sumă de 10 miliarde de lei, câştigul acestui arbitraj s-ar fi ridicat la peste 200 de milioane de lei pe an. Dar, ca în cazul oricărui câştig care este mult prea frumos să fie adevărat, şi în cazul acestei practici a existat un risc real, care multor bancheri li s-a părut destul de improbabil. Totuşi, anul trecut, directorul adjunct al direcţiei de Stabilitate Financiară de la BNR, Florin Neagu, avertiza asupra riscului la care sectorul bancar românesc se expune prin deţinerea de titluri de stat.
Între timp inflaţia a explodat şi a tras dobânzile după ea, lovind puternic în valoarea titlurilor de stat deţinute de bănci. Când dobânzile cresc, titlurile de stat se ieftinesc, şi se scumpesc când dobânzile scad. În consecinţă, arbitrajul care le-a adus băncilor participante profituri frumoase s-a încheiat de câteva luni, când au început să se materializeze pierderile contabile din achiziţiile anilor anteriori.
Având în vedere că în anul 2022 randamentul titlurilor de stat pe lei a explodat (la cele pe zece ani crescând de la 5% cât era la începutul anului la circa 9% cât este acum), preţurile titlurilor emise până acum câteva luni s-au prăbuşit.
Spre exemplu, dacă o bancă a cumpărat în 2021 titluri de stat româneşti în lei cu maturitate de zece ani şi randament de circa 4%, acum, în condiţiile în care randamentul a ajuns la 9%, banca stă pe o pierdere contabilă de 45% (9% minus 4% este 5%, şi 5% înmulţit cu 9 ani care mai rămân, face 45%). Însă nu este vorba de o simplă fotografie contabilă. În cazul în care dobânzile continuă să crească, aceste pierderi se pot transforma în riscuri cât se poate de materiale.
Având în vedere că dobânzile puteau să crească, băncile şi-au asumat un risc uriaş când au decis să cumpere tiluri de stat pe contul propriu. Dar aceste bănci au ales să parieze, cu banii deponenţilor, pe stagnarea sau chiar scăderea dobânzilor. A fost un pariu riscant, dar asumat. Anul acesta când dobânzile au început să urce, lucrurile au luat o întorsătură aparent neaşteptată şi totodată brutală. Cât timp dobânzile pentru lei la depozitele bancare sunt în medie peste 4%, (procentul randamentului mediu pentru titlurile cumpărate între anii 2014 şi 2021), băncile deţinătoare de astfel de titluri de stat îşi erodează capitalurile proprii.
Pentru a putea menţine titlurile cumpărate pe contul propriu, o bancă trebuie să menţină un anumit nivel de depozite corespunzătoare. Iar aceste depozite se întreţin cu dobânzi. În acest moment, aproape toate băncile plătesc cel puţin 5% la depozitele pe termen mai lung şi având în vedere nivelul inflaţiei şi randamentul actual al titlurilor de stat, dobânzile plătite de bănci pentru depozite se mai pot aprecia destul de mult. La o simplă căutare pe Internet pentru dobânzi la depozite în lei, există deja oferte care depăşesc 7,5% anual.
Aşadar, băncile care deţin titluri de stat cumpărate până acum câteva luni, au început să înregistreze pierderi, iar acestea se vor mări. În cazul în care dobânzile se menţin elevate, sau mai cresc, băncile care deţin multe titluri de stat (raportat la capitaluri proprii) vor avea nevoie de recapitalizare. Iar pentru ajutor vor fi nevoite să apeleze fie la investitori, fie la BNR sau la stat.
În general, băncile româneşti stau bine în acest moment în ceea ce priveşte capitalurile proprii, dar având în vedere setea statului pentru îndatorare şi volumul deţinerilor de titluri de stat ale băncilor, există vulnerabilităţi greu de trecut cu vederea. Dacă statul nu va îmbunătăţi echilibrul bugetar şi va continua în acelaşi ritm de îndatorare, situaţia s-ar putea agrava. Şi nu este vorba doar de vulnerabilitatea sectorului bancar. Însuşi statul român se expune prin faptul că băncile, cu pierderi mari contabile, vor avea o capacitate mai slabă de creditare, inclusiv în creditarea statului. S-ar putea produce un fel de reacţie în lanţ care să determine, în cele din urmă, o creştere şi mai mare a dobânzilor.
Conform Băncii Naţionale, peste 150 de miliarde de lei din datoria statului sunt deţinute de bănci în titluri de stat. Cele mai mari pierderi, în acest moment, sunt la titlurile în lei cu cea mai lungă maturitate, iar cele mai mici pierderi sunt la cele în euro cu cea mai scurtă maturitate. Nu am suficiente detalii despre ponderile în monede sau maturitatea medie la deţinerile de titluri de stat româneşti ale băncilor să pot face un calcul corect al pierderlor potenţiale. Tot ce ştim este ceea ce se poate vedea în raportările băncilor, dar informaţiile publice sunt insuficiente. Este însă cert că aprecierea randamentelor titlurilor de stat va avea efecte serioase asupra capitalurilor proprii ale tuturor băncilor care deţin cantităţi mari de titluri de stat româneşti, denominate în lei.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de Alex în data de 04.07.2022, 00:41)
Multe bănci europene sunt în situații similare. Băncile care au făcut pariul ăsta pe titlurile de stat, dacă e să facă pierderi prea mari, nu trebuie să fie ajutate de BNR sau de stat. Ani de zile au făcut profit, acum pot suporta și pierderile.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 04.07.2022, 08:17)
Sigur ca vor fi ajutate de stat si de BNR si de ECB. Pentru ca au ajutat la randul lor statul prin imprumuturile lor. Nimic de vazut aici. QE-ul va continua.
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 04.07.2022, 10:22)
Au ajutat statul? Daca bagi banii deponentilor undeva, ca sa faci profit fara niciun efort, inseamna ca ajuti pe cineva? Te ajuti doar pe tine.
Ideea e sa nu dea faliment banca, si asta nu inseamna sa ramana si cu capital propriu. Astfel nu ajuti banca, ajuti doar deponentii cu banii carora banca si-a asumat riscuri.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 04.07.2022, 07:33)
Un lucru profund imoral din partea bancilor din Romania!
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 04.07.2022, 21:48)
nene, asta nu-i siteul trinitas
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 04.07.2022, 12:33)
daca am ajuns sa plangem bancile pentru miliardele de lei pierderi pe hartie la un moment dat, cand de fapt au profituri reale de sute de milioane de euro e cam prea multa bataie de joc. cand se discuta de legea darii in plata, bancile tipau ca vor pierde miliarde si au facut profituri record chiar in acei ani pt cine isi mai aduce aminte. dar putem fi penibili si, ca in bancuri, sa incerce romania sa imprumute de urgenta us sa-si mai plateasca din datoria aia publica uriasa, nu le-ar fi rusine ne mai dau si lectii.
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 04.07.2022, 15:12)
se vede din cotatii, brd si erste sunt la jumatate din maximele anului. doar televe tine coada sus, probabil ca nu are titluri de stat. sau are?
4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 04.07.2022, 15:16)
Are, zeci de miliarde de lei in titluri de stat.
4.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 04.07.2022, 15:20)
deci o asteptam la 1,4?
4.3. exdatele. (răspuns la opinia nr. 4.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 04.07.2022, 16:12)
dupa exdata inregistrare actiuni gratuite si exdata inregistrare consolidare valoare nominala actiune.
4.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de ggg în data de 04.07.2022, 19:55)
parca a vandut seful mare de la tlv 1 milion de actiuni de curand
4.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 04.07.2022, 20:48)
Exact. A știut de ce vinde.
4.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 04.07.2022, 20:49)
La 1.4 nu.
La 1.2 da...
4.7. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.6)
(mesaj trimis de anonim în data de 04.07.2022, 22:56)
Exagerezi! E totusi tlv, nu cred ca va scadea sub 1,4, dar cine stie, poate merge si in 1,2
4.8. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.7)
(mesaj trimis de anonim în data de 04.07.2022, 23:00)
Oricum, tlv a dat cele mai slabe rezultate la t1. Erste +20 %, brd + 10%, tlv - zdravan
4.9. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.8)
(mesaj trimis de anonim în data de 04.07.2022, 23:32)
Waw 586 anul trecut si 386 anul asta la t1 la tlv, astias pe copca!
4.10. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.9)
(mesaj trimis de anonim în data de 04.07.2022, 23:35)
Tata lumia pi plus, la t1,, numa tlv pi minus. Apoi cum ste cotatia la tlv ase sus?
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 04.07.2022, 16:14)
in cea mai mare situatie este Pilonul II de pensii unde aproximativ 70% din active e in titluri de stat.
5.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de anonim în data de 04.07.2022, 17:09)
Dar specialii nu pierd niciodată la pensie. Sa funcționeze și pilonul II la fel.
6. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 04.07.2022, 17:24)
E pierdere daca titlurile sunt vandute in pierdere. Daca sunt tinute in portofoliu e piedere in functie de tratamentul contabil: daca sunt incardate in portofoliul de trading orice modificare a valorii e profit/pierdere. Daca sunt in portofoliul evaluat la valoare justa prin alte elemente ale rezultatului global e modificare in sus/jos a capitalului (dar nu profit/pierdere!).
Si, cel mai important, daca sunt inregistrate la cost amortizat, adica daca banca se angajeaza sa nu le vanda pana la maturitate, nu se inregistreaza absolut nici o pierdere/profit din modificarea valorii lor de piata.
Iar tonul acesta de suspiciozitate la adresa folosirii banilor deponenilor pentru cumpararea titlurilor e absurd. Toata datoria publica a tuturor statelor care e cumparata de banci provine, ca finantare, din depozitele oamenilor si firmelor. Cam tarziu sa strambam din nas la sistemul asta in momentul in care datoriile publice au ajuns la procentele actuale din PIB. Ia sa fi stabilit acum 75 de ani ca singurii care pot imprumuta statul sunt fondurile de investitii, pensii sau direct bancile centrale( desi in acest caz, tot banii nostri, pana la urma). Acum e tardiv.
6.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6)
(mesaj trimis de anonim în data de 04.07.2022, 18:55)
E o practica riscanta si nu toate bancile s-au angajat in asa ceva. Sa folosesti banii deponentilor pentru a cumpara titluri de stat, pentru a face profit, implica riscurile de rigoare. Daca titlurile scad in valoare prea mult banca intra in incapacitate de plata, oricat de multe scheme contabile aplica.
6.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 04.07.2022, 19:02)
Habar nu ai despre ce vorbesti. Este cea mai putin riscanta practica. Toate celelalte sunt mult, mult mai riscante.
6.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 04.07.2022, 19:15)
Da' ce bani sa foloseasca? :))
Sursele bancilor pt credite si alte investitii sunt in principal banii deponentilor. Capitalul propriu e doar cateva procente din bilant, rar e 10%. Daca bancile ar baga doar atat in titluri de stat...practic capitalul propriu e bagat in cash si imobile.
Daca ar folosi imprumuturi de la alte banci, in final si acelea au contraparte tot depozite, la bancile alea.
Sau pot sa foloseasca bani de la BNR pt titluri, daca se imprumita de la BNR , garantand cu titlurile pe care le au deja (imprumuturi repo). Asta suna a relaxare cantitativa, nu? Nu prea ar fi momentul.
6.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 04.07.2022, 19:19)
PS
Bineinteles, bancile centrale au stimulat creditarea statului de catre banci prin inasprirea conditiilor minime de acordare a creditelor catre persoane fizice si companii. Si atunci in ce sa bage banii deponentilor? Mai sunt si obligatiunile corporative, dar acolo e acelasi tip de risc ca la stat, ca si contabilizare.
6.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 04.07.2022, 19:26)
Nu cred ca merita sa-mi pierd vremea cu comentatori fara cunostinte dar cu tupeu. Dar scriu pentru cititori.
Bancile nu degeaba trebuie sa dea credite, fie pentru afaceri fie pentru imobile. Bancile nu trebuie sa dea prea multi banii la stat, ca devine prea riscant. Creditele sunt mult mai putin riscante decat titlurile de stat pentru ca 1) deseori au garantii, si 2) se poate face due-diligence.
Acum se si vede ce riscanta a fost aceasta practica. Titlurile de stat s-au facut deja praf dar economia este ok si creditele sunt inca destul de ok.
7. Comentariu eliminat conform regulamentului
(mesaj trimis de Redacţia în data de 04.07.2022, 19:12)
...
8. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 04.07.2022, 19:18)
Niste investitori celebrii doar ca au avut sufficient capital incearca Inca o data sa manipuleze piata cu chestii care par interesante, dar nu sunt. Nu imi pierd vremea sa explic, dar va spun ca nu e asa. E a n-a oara cand se discuta aceleasi chestie, actiunile scad, cei destepti cumpara si dupa le dau cu tifla celor care au ascultat ce destepti sunt ei
8.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 8)
(mesaj trimis de anonim în data de 04.07.2022, 19:31)
A-ti spune parerea, argumentat, nu inseamna manipulare. Mai ales ca nu se pomeneste niciun nume de banca. Unde s-a nai discutat despre asa ceva? N-am vazut nicaieri.
8.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 8.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 04.07.2022, 20:10)
In articol se asimileaza costul de oportunitate cu pierderea. Asta e manipularea. Ca bancile nu fac profit mai mare, poate, dar nu e pierdere daca actively sunt tinute pana termen
8.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 8.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 04.07.2022, 21:33)
BNR și BCE impun niște capitaluri minime. Daca se erodeaza trebuie sa faci rost de bani. Vorba cu manipularea este fie naivitate fie o manipulare in sine.
9. fără titlu
(mesaj trimis de Warren Buffett în data de 04.07.2022, 20:59)
Bancile sunt obligate sa isi monitorizeze si raporteze lichiditatea pe "benzi". Foarte putin probabil sa apara ceva pe partea de lichiditate, cel putin in cazul bancilor mari (de la noi si in UE, in US nu stiu). Chiar si atunci, bancile vor apela la creditul de ultima instanta (Lombard) aducand garantii tocmai titlurile de stat, pentru situatii de criza pe TS. Deci extrem de putin probabil sa fie nevoite sa vanda si sa marcheze pierderi.
Scaderea capitalurilor proprii este cat se poate de reala dar este doar pe hartie si temporara in conditiile in care nu se marcheaza pierderi si, cum am zis in paragraful anterior, este foarte putin probabil sa sa intample in cazul bancilor mari, capitalizate adecvat. Costul real este cel de oportunitate sau, privit altfel, erodarea valorii reale a activelor, pentru ca nu mai ai capital sa acorzi credite la noile dobanzi. Nu stiu exact, dar nu cred ca titlurile de stat intra in calculul expunerii la risc, ar fi double counting, odata iti scad capitalurile proprii si apoi ti-ar si mari expunerea la risc. Deci, in teorie, atat timp cat pot fi finantate din depozite (sau tier 2 capital), bancile pot continua sa cumpere titluri de stat la randamente crescute.
Riscul principal nu este nici din yield-uri, nici din inflatie. Astea nu lovesc "fulgerator" si nici nu produc rezultate permanente. Riscul principal vine din riscul de credit, desi si aici sistemul bancar romanesc este bine acoperit prin provizioane si garantii reale. O deteriorare a acestuia va lovi direct in P&L initial.
Ca nota de final: sistemul bancar in Europa si UE este atat de reglementat incat riscurile reale asupra lui sunt mici. Titlurile de stat, in orice economie, au un grad de risc mai redus de risc decat orice alta expunere. Romania are o situatie particulara din expunerea mare, poate prea mare, a sectorului pe aceste active. Atat timp insa cat ratingul nu se schimba si/sau nu apare un risc de default (care acum este minim), sistemul bancar va merge bine, trecand peste chestiuni optice gen PER sau mai stiu eu ce bazaconie pentru incepatori.
9.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 9)
(mesaj trimis de anonim în data de 04.07.2022, 21:38)
Este vorba de pierderi deocamdată: scaderea capitalului propriu care loveste in actionarii bancii. In momentul de fata nu poate fi vorba de solvabilitate.
9.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 9.1)
(mesaj trimis de Warren Buffett în data de 04.07.2022, 22:47)
nici nu am adus in discutie solvabilitatea. o reducere temporara, scriptica, a capitalurilor proprii nu afecteaza actionarii decat in cazul in care au nevoie de dividende cash. bancile pot capitaliza profiturile (pretul titlurilor nu afecteaza decat capitalurile proprii) si sa le reinvesteasca la randament crescut. bineinteles, piata poate reactiona bezmetic si actionarii pot sa se vada in situatia de a fi obligati sa vanda in pierdere. dar asta este o chestiune strict de perceptie. in mod realist, in contextul cresterii dobanzilor, fara o criza de lichiditate si fara o deteriorare dramatica a realitatilor economice (scaderea valorii garantiilor reale), bancile nu prea au cum sa piarda
10. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 04.07.2022, 23:50)
Brd p/bv 0.83, tlv p/bv 1,36. Cum vine asta? Leul tlvist e dublu fata de cel brdist? Probabil de la titlurile de stat