"PIPEREA ŞI ASOCIAŢII" FACE PRECIZĂRI Ce se întâmplă când nu ne mai putem plăti datoriile?

Devalorizarea leului în raport cu euro face ca din ce în ce mai mulţi români să ajungă datori vânduţi la bancă sau către stat, din cauza neplăţii ratelor lunare sau a facturilor de utilităţi.

Ce se poate întâmpla cu cei care se află în această situaţie, ne explică Gheorghe Piperea, partener coordonator al SCA "Piperea şi Asociaţii".

Potrivit domniei sale, în cazul de neplată a ratelor unui credit garantat, este uşor pentru bancă să-şi recupereze banii, prin executare silită.

Dacă aţi contractat, însă, un credit negarantat şi nu aveţi în posesie bunuri pe care banca să le execute, puteţi scăpa "basma curată", potrivit avocatului Gheorghe Piperea, mai ales dacă nu aveţi nici loc de muncă.

Domnia sa consideră că de vină pentru această situaţie sunt băncile, , care au jucat extrem de agresiv, acordând credite "pe bandă rulantă" doar pe baza buletinului şi a unei adeverinţe de salariat, în unele cazuri, falsă.

Avocatul Piperea explică: "Estimez că există, în prezent, aproximativ 800.000 de rău-platnici în ţara noastră. Aici mă refer mai ales la cei care au contractat credite de nevoi personale, negarantate, acordate de instituţiile financiare chiar şi celor care nu au în proprietate o casă sau alte bunuri ce pot fi executate în caz de neplată. În aceste cazuri, banca nu mai poate face nimic pentru a-şi recupera banii, cu atât mai mult dacă rău-platnicul a rămas fără venituri".

Cei care sunt încă salariaţi, dar se află în situaţia de a nu-şi mai putea plăti facturile de utilităţi sau ratele la bancă, pot intra sub protecţia Tribunalului, urmând să fie desesizaţi de administrarea averii. Tribunalul va gestiona direct veniturile rău-platnicului, urmând să-i acorde o sumă de bani, necesară pentru a trăi. Totodată, un administrator judiciar va încerca să-i acopere datoriile, obţinând reeşalonări de plată sau scutiri de dobânzi.

Ar trebui ca în astfel de cazuri ale insolvenţei persoanei fizice, dacă veniturile falitului nu sunt suficiente pentru a acoperi şi alte cheltuieli, în afară de cele de subzistenţă, să se îngheţe obligaţiile financiare pe o perioadă de doi-trei ani.

Dacă nici în acest răstimp, situaţia individului în cauză nu se stabilizează (nu-şi găseşte un loc de muncă mai bine plătit sau este disponibilizat). Tribunalul poate considera cazul ca fiind faliment "scuzabil" , ceea ce înseamnă ştergerea tuturor datoriilor falitului. Astfel, i se acordă şansa unui "fresh start". O asemenea abordare este prezentă în marea majoritate a procedurilor insolvenţei persoanelor fizice din alte ţări.

Iată, aşadar, riscurile la care sunt expuse băncile, în condiţiile în care rândurile celor disponibilizaţi se îngroaşă de la o zi la alta, iar salariile devin insuficiente pentru a acoperi toate cheltuielile, ca urmare a devalorizării leului în raport cu euro, ceea ce face să crească atât preţurile la alimente, cât şi valoarea facturilor şi a ratelor bancare.

• Piperea: Falimentul unei companii poate determina falimentul angajaţilor disponibilizaţi

Avocatul Gheorghe Piperea este de părere că producătorul suedez de maşini SAAB, intrat recent sub protecţia legislaţiei falimentului,ar trebui să fie un exemplu pentru combinatul chimic "Oltchim Râmnicu Vâlcea"

.Suedia a refuzat să acorde ajutor de stat SAAB, motiv pentru care compania şi-a declarat intrarea în insolvenţă, opţiune care ne permite câteva învăţăminte foarte importante, este de părere avocatul coordonator al "Piperea şi Asociaţii".

În primul rând, deschiderea procedurii insolvenţei provoacă sus­pendarea de drept a oricărei executări silite, ceea ce înseamnă că nu mai există presiune din partea creditorilor. În al doilea rând, valoarea creanţelor este îngheţată de la momentul deschiderii procedurii . Cu alte cuvinte, datoriile SAAB vor rămâne aceleaşi până în momentul revigorării companiei, chiar dacă, între timp, realităţile valutare se vor fi schimbat.

Un avantaj major faţă de obţinerea unui ajutor de stat îl reprezintă faptul că societatea comercială care se confruntă cu dificultăţi financiare şi se declară insolventă poate disponibiliza atâta personal cât este nevoie pentru restructurare, continuă avocatul Piperea, deoarece procedura insolventei permite acest tip de acţiune. În plus, având în vedere că statutul juridic al societăţii nu se schimbă în cazul ajutorului de stat, disponibilizările pot fi atacate în instanţă de sindicate, ceea ce nu mai este cazul în procedura insolvenţei.

Diferenţa dintre ajutorul de stat şi declararea insolvenţei constă şi în rapiditatea aprobării noului statut juridic : "SAAB a cerut reorganizarea judiciară, şi într-o singură zi a fost aprobată. Ajutorul de stat necesită acordul Comisiei Europene, care poate dura şi două-trei luni" ne-a precizat Av. Gheorghe Piperea.

Cei rămaşi fără loc de muncă, ca urmare a falimentului companiei la care lucrează, pot intra, de asemenea, sub protecţia falimentului. Astfel, datoriile acestora sunt îngheţate până în momentul reangajării.

• Piperea: Avem nevoie urgent de o lege care să reglementeze falimentul particularilor

Legislaţia din ţara noastră ridică o problemă, spune avocatul Piperea : "În prezent, există mai multe acte normative care pot fundamenta deschiderea procedurii insolvenţei a particularului, astfel încât unii judecători pot aproba, iar alţii pot respinge această solicitare. Avem nevoie urgent de o lege care să reglementeze expres falimentul persoanelor fizice. Singurele ţări din Uniunea Europeană care nu dispun încă de o lege care să reglementeze falimentul particularului sunt România şi Bulgaria".

De pildă, continuă domnia sa, Regulamentul CE nr. 1346/2000 creează indirect în sarcina României obligaţia de a crea un cadru al falimentului persoanelor fizice, pentru că altfel s-ar discrimina cetăţenii români în raport cu ceilalţi cetăţeni ai U.E.

Gheorghe Piperea adaugă: "Şi pentru bănci este un beneficiu deschiderea procedurii insolvenţei. Banca nu-l poate executa pe cel care nu mai are active, timp în care consumă bani prin constituirea si blocarea de provizioane pe intreaga perioada a exigibilitatii creditului neperformant . Falimentul, în schimb îi permite bancii utilizarea imediata a provizioanelor".

Totodată, avocatul coordonator al "Piperea şi Asociaţii" recomandă celor care nu-şi mai pot plăti datoriile să solicite falimentul, deoarece, în acest mod, vor putea beneficia de un regim juridic de protecţie, având chiar şansa unui "fresh start".