PLASAMENTE ALTERNATIVE Ghenie, Pascin, Monet, courvets

Turneul recordurilor pieţei internaţionale de artă de la New York se des­făşoară chiar în aceste zile. Se vinde artă modernă şi contemporană, sau postbelică, depinde la ce casă ne uităm, la Sotheby's sau la Christie's. Au căzut deja câteva recorduri personale, de nişă sau chiar de piaţă, aşteptările sunt confirmate. Dintre români, i-am zărit la marea petrecere pe Adrian Ghenie, Brauner şi Pascin.

Miercuri, 15 mai, la New York, la licitaţia "Post-War and Contemporary Art Evening Sale" de la Christie's, încă o pictură de românul Adrian Ghenie a fost vândută cu milioane de dolari americani. Mai exact, cu 2,295 milioane de dolari, estimarea fiind de 2-4 milioane de dolari. Pictura se numeşte "Babe in the Woods", este în ulei şi acryl pe pânză şi are cam doi metri pe doi metri. A fost realizată în 2008 şi reprezintă, în maniera de vârf a artistului, o fetiţă cu costumaţie de anii 70-90 la început, în marginea unei păduri care se desfăşoară într-un ecran ca un container. Piesa este reprezentativă pentru Adrian Ghenie, este spiritul şi atmosfera care l-au impus, jocul straniu de lumină şi umbre viole(n)te, de abstract impulsiv şi tentative de figurativ, ca o imagine de televiziune care "zboară" pe ecran.

Evident, organizatorii aveau alte aşteptări de la acest Ghenie, estimat din start la 2-4milioane, probabil cea mai mare evaluare cu care intră o lucrare de Ghenie în licitaţie. În 2016, "Nickelodeon", cea mai scumpă vânzare a artistului român, a intrat în licitaţie cu o estimare maximă sub două milioane de dolari şi a ieşit cu o adjudecare de 9 milioane de dolari. La începutul acestui an, "Duchamp's funeral l" a mers pe o estimare apropiată de cea din această săptămână dar s-a dat cu vreo 5 milioane de dolari. De altfel, plasarea la un nivel din ce în ce mai înalt de estimare este o evoluţie normală, pozitivă, şi a fost evidentă pentru Adrian Ghenie, în acest an. Vânzarea de la New York este în limitele estimărilor, dar lipsită de saltul aşteptat pentru un artist în creştere, adică "emergent", deşi vorbim de o cotă de milioane deja consacrată, acum în consolidare.

Licitaţiile Christie's de la sezonul new-yorkez continuă tradiţia dar aduc şi mici schimbări, aşa, de formă, ca să nu se zică. Adică sistemul vânzărilor evening-day, seara mai bogată, ziua mai accesibilă, a fost botezat, pentru "post-war şi modern", morning-afternoon. La Impressionism a rămas la fel. Cea de "evening" a făcut vânzări de aproape 400 de milioane de dolari, 60 pentru Cezanne, 40 pentru Van Gogh, 34 pentru o sculptură de Modigliani şi 25 pentru o pictură de acelaşi autor, o "Scrisoare" de Picasso de 25, Monet de 21 sau 12.

Brauner, Victor Brauner, s-a vândut la Sotheby's, la licitaţia "Impressionist and Modern Art Day Sale" a acestei case londoneze de licitaţii de artă, tot la New York şi tot miercuri. "Accouplement d'elements", ulei pe pânză cu titlu complicat de tradus, lucrarea din 1962, a fost vândută cu 68,750 mii de dolari americani, spre partea de sus a estimării de 50-70 de mii. Mult mai devreme, în aceeaşi licitaţie, se vându-se un Pascin, Jules Pascin, evreu din familie, bulgar prin naşterea la Vidin, român prin devenirea întru artă, franco-american în celebritatea autodevoratoare. Am tot vorbit despre acest artist original cu destin tragic, mai ales din momentul în care Adrian Năs­tase a băgat într-o licitaţie Artmark un lot semnificativ de lucrări de Jules Pascin, transformând momentul într-o pledoarie pentru descoperirea, cunoaşterea şi recunoaştere artistului ce a aflat pictura la Bucureşti. Mai târziu, cu o donaţie către localitatea Cornu, pe care o făcuse deja celebră, cunoscutul politician şi abilul colecţionar a pus România pe harta expunerilor permanente de Pascin, de unde, paradoxal, lipsea. Miercuri, la New York, la licitaţia Sotheby's, pictura "Gaby", de Jules Pascin, ulei pe carton, a fost vândută cu 22,500 mii de dolari americani.

Îmi amintesc acum nu alte vânzări Pascin, ci participarea sa la Armory Show, în 1913, eveniment legendar care l-a impus pe Brâncuşi lumii, dar mai ales americanilor. Jules Pascin, care avea să înceapă, la scurt timp, perioada sa americană, a participat la Armory Show cu 11 piese. Una dintre ele, "No. 3 In the Park", o gravură, era evaluată de artistul proprietar la 250 de ... marks.

Licitaţia Sotheby's din sesiunea de mai a adunat aproape 45 de milioane de dolari. Este varianta "day sale", unde preţurile sunt mai mici, la aceleaşi nume mari. Varianta "evening sale" a avut loc cu o zi înainte, marţi, şi a făcut vânzări de vreo 350 de milioane de dolari. Această sumă impresionantă a fost realizată deşi vreo 10 piese s-au dat cu preţuri sub un milion de euro şi cam tot atâtea nu au fost adjudecate. Estimările, cu mici excepţii, au trecut de pragul de un milion. Şi au fost şi recorduri memorabile, precum 111 milioane de dolari pentru "Meules" de Claude Monet, record de autor dar şi de ofertă impresionistă. Într-adevăr, deşi a fost, alături de cumpărătorii japonezi, la baza saltului pieţei de artă din anii '80, pictura impresionistă nu trecuse, până marţea trecută, de pragul de 100 de milioane de dolari. Următorul preţ al vânzării vine la jumătate şi nu este un record. Vorbim de o superbă lucrare de Picasso, "Femme au chien", din 1962. Evaluată la cel mult 30 de milioane, s-a vândut cu 55. În aceeaşi licitaţie, trecem în contul lui Picasso şi 21 de milioane de la "Mousquetaire a la pipe", 8 de la "Nu au chapeau, buste", 4,5 de la "Nature morte B la chiase et aux glaVeuls", două milioane de la "Două nuduri", 1,64 milioane de la "Buste de femme nue" şi numai 1,46 de la "Oeufs, serviette roulee, courverts". Nu ştiu ce sunt alea "courvets" dar sigur este o greşeală. Sotheby's New York ar fi trebuit să ştie, totuşi, franceză, dacă nu dădea cu Google şi nu găsea nimic, că nu înseamnă nimic, nici măcar eventualul curvet din jargonul româ­nesc. Este vorba, desigur, de "couverts", adică tacâmuri, lucru ce ni se dezvăluie şi dintr-o simplă privire aruncată picturii lui Picasso, unde vedem ouă, şervet rulat, numitele tacâmuri, dar şi o pâine.