PLASAMNETE ALTERNATIVE Banii noştri şi personajele feminine

Femeia pe bani! Nu, nu este vorba de ceea ce bărbaţii numesc cea mai veche meserie din lume, sau infecta practică a exploatării sexuale sau cea a traficului de persoane cu acest scop, pe care autorităţile nu se pricep şi nu reuşesc să le stârpească. Subiectul este frumos şi generos, se referă la ilustraţia bancnotelor, sau chiar a monedelor, cu subiecte feminine.

Nu vorbim de Marea Britanie, care a avut chipul reginei, efigia ei, mai exact, vreo şapte decenii pe bani, timbre şi alte însemne oficiale, pe care apare chipul şefului statului, regretata regină Elisabeta a II-a. Ne referim la România, desigur, şi la dezideratul ca unul dintre chipurile de pe bancnotele sale să fie al unei femei. Al unei femei cunoscute, cu prenume şi nume, celebră, una dintre multele femei ale României care ne-au făcut să ne simţim mândri în lume, dar şi la noi acasă. A fost o dezbatere îndelungată, interesantă, în care au fost prezentate multe opinii şi idei, o ocazie excelentă să ne vedem istoria şi din acest punct de vedere. Cu bune şi rele, că nimeni nu a zis să o punem pe Elena, Ceauşescu, nu una mai recentă, pe bancnotă, dar ar fi mers şi o eroină contemporană. Eu aş fi vrut să o văd pe Nadia Comăneci pe banii noştri, fără nicio glumă sau rânjet!

Primul chip de femeie pe o bancnotă românească, sau prima femeie căreia i-a fost dedicată o bancnotă este Ecaterina Teodoroiu, sau Caterina Toderoiu, după numele din acte, cunoscuta eroină din Primul Război Mondial care a luptat din Gorj, unde s-a născut, şi până la Mărăşeşti, unde a căzut în luptă, în septembrie 1917. A fost o perioadă dramatică din istoria românilor, când întregul stat român era pe cale să se piardă, capitala fusese ocupată, familia regală, parlamentul şi guvernul se refugiaseră la Iaşi, aliaţii ruşi puneau de revoluţia comunistă iar occidentalii nu aveau niciun spor în Balcani.

Ecaterina Teodoroiu este înmormântată chiar în sarcofagul-monument din centru oraşului Târgu Jiu, sculptat de Miliţa Petraşcu şi inaugurat în 1936, în prezenţa unei alte femei de mare ispravă, Arethia Tătărescu, şi a soţului său, un fost prim-ministru al României.

La scurt timp, şefa Ligii Naţionale a Femeilor Gorjene avea să-l contacteze pe Brâncuşi pentru un monument dedicat celor căzuţi în Primul Război Mondial. El a făcut fantasticul ansamblu de la Târgu Jiu!

Prima bancnota ilustrată cu portretul unei femei a fost pusă în circulaţie la 1 decembrie 2021. Era atunci, azi n-o vedem, deşi ar trebui să fie. A fost lansată, inclusiv la pensii, apoi a dispărut. Nu mi s-a dat ca rest nicăieri, dar o găsesc pe internet cu 50 de lei sau 10 euro. Aversul, partea cu portretul în uniformă al primei femei ofiţer din armata română, are şi un buchet de brânduşe, florile de primăvară. Pe spate, revers, avem mausoleul de la Mărăşeşti. Fereastra transparentă cu cifra 20 este un element de siguranţă în forma crucii medaliei "Virtutea militară". În ciuda abundenţei de elemente grafice, este o bancnotă reuşită.

Bancnota de 20 de lei din 2021 este prima care are portretul unei personalităţi feminine recunoscute, pentru că femei au mai apărut pe banii emişi oficial la Bucureşti. Toate aceste imagini au, însă, un caracter alegoric, portretele sau prezenţele feminine susţin o idee, un mesaj. Şi, totuşi, nu este prima situaţie în care portretul unei personalităţi feminine iese de sub tiparniţa de bani a României. În 2018, la Centenarul Marii Uniri a fost tipărită o bancnotă pe care apare regele Ferdinand şi regina Maria. Aceasta, însă, nu are putere de circulaţie, decât pe site-urile de vânzări. Adică nu poţi plăti 100 de lei, cât are înscris pe ea, ca valoare nominală, dar poţi obţine 5.000 de lei, pe acele site-uri. Măcar teoretic, pentru că ştim cum este, înţelegem diferenţa între a se cere şi a se da, a se plăti concret şi clar. Altfel, în circulaţie efectivă, avem doar o bancnotă cu o personalitate feminină pe ea, cea de 20 de lei, din 2021, dar nici aceasta nu se plimbă prea mult şi o vedem tot pe acele site-uri.

Statul român emite şi o serie de monede dedicate unor evenimente şi personalităţi. Au valoarea de 50 de bani, cea mai mare pentru o monedă de la noi, şi sunt tare frumoase. În 2019 au fost emise două astfel de monede, "Desăvârşirea Marii Uniri", una cu portretul regelui Ferdinand, pe avers, a doua cu portretul reginei Maria. Este prima apariţie a unei personalităţi feminine pe o monedă românească, tot aşa cum putem spune că tot regina Maria este prima personalitate feminină de pe bancnotele româneşti, chit că bancnota respectivă se adresa doar unui grup privilegiat. Moneda are putere de circulaţie, s-ar putea să o găsim prin mărunţişul pe care îl vârâm în cărucioarele de supermarket, dar sigur o găsim pe site-urile insistent pomenite aici. Cu preţuri de la 3 lei, la vreo 20, pentru cele proof, adică pe care omul nu a pus niciodată mâna.

Dar chiar acum avem în circulaţie o bancnotă cu o reprezentare feminină, care poartă un nume. Este Rodica, dintr-o pictură de Grigorescu pe care nu prea o putem vedea, că este în colecţia BNR. Doar dacă ajungem în sala de şedinţă a conducerii, unde este expusă. Deci, tânăra cu cofiţă apare pe reversul bancnotei de 10 lei, care îl are pe faţă chiar pe Nicolae Grigorescu, pictorul. În 2005, când s-au tăiat zerourile din coadă şi s-a născut RON, a fost tipărită din nou această bancnotă care exista de mai mult timp. În 2008 a mai fost trasă o tranşă de 10 lei, doar că tiparul înalt, care îi dădea precedentei un aspect de gravură, a fost înlocuit cu unul clasic, plat. Bancnota veche, de 100.000 de lei, vechi şi ei, era tipărită pe hârtie, nu pe polimer, şi era mai mare; dacă vă amintiţi, pe atunci bancnotele româneşti erau adevărate batiste, care umpleau buzunarul, dând o senzaţie de bunăstare. Acele bancnote, din 1998, se vând cam cu 20 de lei. Sunt şi unii care cer mult mai mult, dar degeaba. Bancnota de polimer de 10 lei, care a înlocuit-o pe cea de 100.000, se vinde tot cu 10 lei, peste tot.

În general, bancnotele româneşti cu reprezentări feminine au redat ţărănci şi foarte multe aveau valoarea de 20 de lei, precum bancnota Ecaterina Teodoroiu. Începând chiar cu biletul ipotecar, un precursor al bancnotei, din 1877, care avea valoarea de 20 de lei şi reda o ţărancă, gravată după un desen de Grigorescu. Bancnota de 20 de lei, mai exact "doue deci lei", din 1896 era în acelaşi ton. În 1910, bancnota cu femei este de 1.000 de lei, este asemănătoare cu cea anterioară, dar mai mare. Ca dimensiuni, nu neapărat ca valoare. În 1914 are 5 lei, apare o femeie cu furca la brâu şi o superbă stemă regală. În 1915 costă 2 lei, în 1916, 500 de lei, şi apar două ţărănci volubile, venind de la câmp, cu sapa pe umăr şi o mână în şold. Imaginea este reluată pe bancnota din 1924, doar că straiul popular este mult mai elaborat. Pe bancnotă apare şi un câmp de sonde, iar pe avers avem două femei, una toarce şi alta alăptează un prunc. Este o bancnotă deosebită din toate punctele de vedere, pentru prima dată banii româneşti fiind tipăriţi în patru culori. În 1934 şi 1936, costă câte 1.000 de lei. Prima are femeia care toarce şi cea cu copilul, fără alăptare de această dată, grupate, a doua reia imaginea cu ţărăncile ce revin de la câmp, cu sapa pe umăr, dar şi o femeie într-o scenă de cules viti-pomicolă, cu o scară. Grafica lor e semnată de artişti cunoscuţi, Grigorescu şi Ary Murnu. Chiar şi în perioada comunistă, femeia de pe bancnotă, cea de 20 de lei, evident, din 1950, era o ţărancă, muncitoare, doar cap şi un pic de ie adevărată, lucrătură cam sovietică. Preţ? Mare, nejustificat.