PNRR Tinerii susţin că pandemia doar a "subliniat" problemele

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă a stârnit discuţii aprige, propunerile şi nemulţumirile curgând în valuri. Tineri sunt interesaţi, în mod natural, de viitor, aşa că era firesc ca aceste discuţii să-i "prindă" şi pe ei. Reprezentanţii Consiliului Tineretului din România, alături de organizaţiile iniţiatoare ale Rezoluţiei Tinerilor din România, susţin necesitatea păstrării propunerii sectorului de tineret în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Potrivit acestor organizaţii: "Tinerii au avut de suferit, în urma exploziei pandemiei de SARS-CoV-2, pe plan profesional, educaţional şi personal. O bună parte din tineri şi-au pierdut locurile de muncă sau, pentru cei abia ieşiţi de pe băncile şcolii sau facultăţii, procesul de angajare a devenit o provocare aproape imposibil de depăşit. Problemele care au condus la fenomenele de scădere a angajabilităţii tinerilor şi/sau calităţii vieţii la locul de muncă pentru tineri nu au fost însă cauzate de pandemia de SARS-CoV-2, ci mai degrabă, subliniate. Cauzalitatea fenomenului de tineri NEETs (not in employment, education or training) nu este neapărat contextul pandemic, ci o serie de probleme sistemice subliniate de antemenţionatul context pandemic, prin creşterea numărului de tineri NEETs sau cu o calitate scăzută a vieţii la locul de muncă. Un punct foarte important în dezvoltarea segmentului social de tineri şi, inerent, dezvoltarea întregului sistem social al României este reprezentat de dezvoltarea unei economii verzi. Propunerea sectorului de Tineret privind Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă prevede granturi pentru entităţi neguvernamentale de şi pentru tineret, sesiuni de formare şi investiţii pentru dezvoltarea abilităţilor digitale şi economice esenţiale pentru dezvoltarea socio-economică şi sustenabilă a României". Propunerile tinerilor acoperă o paletă mai largă: "Propunerea sectorului de tineret nu prevede însă doar investiţii ce adresează exclusiv digitalizarea şi dezvoltarea competenţelor. Aceasta conţine un cumul larg de propuneri de investiţii în infrastructură şi activităţi ce au ca scop fundamental dezvoltarea simţului civic al tinerilor în sensul dezvoltării socio-economice şi socio-politice a României pe termen lung. Problemele tinerilor nu sunt, deci, cauzate în mod exclusiv de contextul pandemic, ci rezultă dintr-o serie largă de probleme sistemice neadresate la timpul potrivit. Sperăm, în concluzie, ca Ministerul Tineretului şi Sportului să ducă toate diligenţele necesare pentru ca tinerii să rămână o prioritate pentru România, pentru a asigura dezvoltarea eficientă şi sustenabilă a întregii ţări".

CTR reprezintă principalul partener neguvernamental pe probleme de tineret în raport cu autorităţile şi instituţiile publice centrale abilitate în domeniul politicilor pentru tineret. Scopul Consiliului Tineretului din România este de a acţiona pentru apărarea şi promovarea drepturilor tinerilor din ţară şi din străinătate, precum şi în vederea creşterii participării active a acestora la viaţa comunităţilor din care fac parte.

CTR sprijină şi susţine interesele comune ale membrilor săi la nivel local, regional, naţional, european şi internaţional. În prezent, CTR reuneşte 22 de structuri federative, cu o reţea de peste 500 de organizaţii de şi pentru tineret din ţară, fiind singura structură autohtonă afiliată la Forumul European pentru Tineret (European Youth Forum) şi Organizaţia Mondială pentru Tineret (World Assembly of Youth).