• În primele cinci luni ale anului, importul de profil a depăşit cu 165% exporturile
Patronatul Naţional al Viei şi Vinului (PNVV) este nemulţumit de schimburile comerciale ale României, pe segmentul vinurilor, avertizând autorităţile şi în special Minis-terul Agriculturii că, dacă nu se implică mai mult în sprijinirea sectorului viti-vinicol, ţara noastră riscă să devină doar o piaţă de desfacere. Ovidiu Gheorghe, director general al PNVV, a declarat ieri, într-o conferinţă de presă că podgoriile şi vinul românesc sunt ameninţate de importuri, şi că, în curând, putem asista la falimentarea unor producători de vinuri de calitate. Domnia sa atrage atenţia că, pentru prima dată în istorie, balanţa în comerţul internaţional cu vinuri al României este deficitară: în primele cinci luni ale anului, importul este cu 165,66% mai mare decât exportul. Şi aceasta, în ciuda taxelor vamale ridicate - de 60% din valoarea produsului. Cea mai mare cantitate de vin importată în primele cinci luni a venit din Spania, peste 147 mii hectolitri de vin, în valoare de peste 1,3 milioane de euro, urmată de Republica Moldova cu peste 101 mii hectolitri de vin, în valoare de peste 4 milioane de euro. În aceeaşi perioadă, ţara noastră a exportat cel mai mult în Germania - peste 41 mii hl vin, în valoare de peste 2,6 milioane euro, urmată de Republica Moldova - peste 10 mii hl, în valoare de 256,4 mii euro.
Cauzele care au concurat la înregistrarea acestui rezultat negativ sunt, potrivit reprezentanţilor PNVV, pe de o parte exis-tenţa unei supraproducţii de vin pe plan internaţional şi promovarea agresivă a produsului, exercitată de către marile state producătoare de vin, iar pe de altă parte, diminuarea recoltei anului 2005 - la 50% din potenţialul naţional de producţie de vin (6 milioane de hectolitri), şi faptul că exportul de vin românesc nu a fost încurajat de Guvern în perioada de după 1990. Mai mult, exportatorii de vin se plâng de reglementările birocratice în vigoare, considerând că anumite acte normative în domeniu reprezintă o "penalizare" adusă vinului autohton. Ca urmare, Patronatul Naţional al Viei şi Vinului solicită autorităţilor să elimine "aberaţiile legislative" şi propune introducerea unei discipline a importurilor, astfel încât să nu mai intre pe piaţa românească vin interzis la comercializare (mai ales din Republica Moldova). Totodată, PNVV consideră că măsurile de susţinere mai consistente luate în ultimii doi ani sunt tardive şi clar insuficiente în raport cu nevoile sectorului viti-vinicol, fiind necesară includerea acestuia într-o strategie de dezvoltare durabilă a MAPDR pe termen mediu şi lung. Integrarea în Uniunea Europeană înseamnă atât oportunităţi, cât şi riscuri pentru producătorii români de vinuri, consideră Patronatul. Prin urmare, valorificarea potenţialului viticol de care dispune România, în vederea obţinerii unor avantaje competitive sustenabile pe pieţele externe, impune crearea şi promovarea unei identităţi a vinului românesc, care să-l facă vizibil pe rafturile super-marketurilor din Europa, Asia sau Rusia.
De asemenea, PNVV consideră că slaba finanţare a agriculturii, girată de Ministerul Finanţelor (care păstrează încă accizarea spumantelor şi promovează un regim fiscal aplicat fără discernământ) reprezintă unul dintre principalele motive pentru care România ar putea, în câţiva ani, să piardă peste 100.000 de hectare cultivate cu viţă de vie.