POLITICA AGRICOLĂ COMUNĂ  Dacian Cioloş: România nu riscă să piardă fondurile europene pe dezvoltare rurală, în acest an

România nu riscă în acest an să piardă fondurile europene pe dezvoltare rurală, prin neutilizarea lor, a declarat, ieri, comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloş, la finalul unei întrevederi cu ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

Dacian Cioloş a spus: "Nu există riscul în acest an ca România să piardă fonduri europene pe dezvoltare rurală, prin neutilizarea lor, dar este importantă o accelerare a absorbţiei din punct de vedere cantitativ, dar şi calitativ. Aici Româ-nia poate beneficia de o facilitate în urma unei propuneri a Comisiei Europene, care a fost adoptată de Consiliu şi de Parlamentul European şi anume de a creşte nivelul de cofinanţare din fonduri europene a finanţărilor PNDR. Am recomandat domnului ministru să facă o solicitare către Comisie dacă doreşte să utilizeze această solicitare". Acesta a precizat că a discutat cu şeful MADR posibilitatea de a finanţa un program de gestiune a apei care să includă şi irigaţiile prin fonduri structrurale împreună cu fondurile de dezvoltare rurală. "Există deschidere din partea Comisiei Europene pentru a analiza o astfel de propunere şi ar fi util ca subiectul să fie abordat într-un mod formal cât mai rapid cu Comisia Europeană", a adăugat Dacian Cioloş.

• Suntem unul dintre puţinele state membre care beneficiază de o creştere a alocării bugetare

România este unul dintre puţinele statele membre care beneficiază de o creştere a alocării bugetare în cadrul Politicii Agricole Comune (PAC), cel puţin pentru plăţile directe, iar pentru următoarea perioa-dă bugetară 2014-2020 este vorba de un plus de trei miliarde de euro, a declarat, ieri, comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloş, într-o conferinţă privind Politica Agricolă Comună.

Domnia sa a precizat: "Aceştia sunt bani care ajung direct către agricultori, direct în economie şi pot contribui la creşterea bunăstării mediului rural din România". În opinia comisarului european, această creştere se realizează printr-o renegociere a plăţilor directe, limitată de posibilitatea bugetară cât şi de posibilităţile şi contextul politic.

Dacian Cioloş a spus: "Este prima dată când discutăm de reforma PAC în acelaşi timp cu discuţiile pe buget. Prin această propunere de realocare bugetară, Comisia Europeană a dorit să facă dovadă de realism politic, mergând în direcţia posibilităţilor care există, recunoscând totodată că apropierea nivelului de plăţi între diferite state este un proces care trebuie să continue. Decizia finală se va lua în Consiliul European şi în Parlament şi va fi în funcţie de decizia privind bugetul final al UE şi al PAC".

Comisarul a adăugat că, din această perspectivă a PAC şi a bugetului, este important ca România să îşi realizeze prioritizările strategice: "Este important ca România să îşi realizeze prioritizările strategice din această perspectivă a PAC şi a bugetului, precum şi alianţele specifice în negocierile pe buget, pentru a-şi echilibra obiective politice pe diferitele politici comunitare".

2012 marchează aniversarea a 50 de ani de existenţă a Politicii Agricole Comune (PAC), un element cheie al integrării europene, care oferă cetăţenilor europeni siguranţă în privinţa aprovizionării cu alimente diverse, de calitate şi un mediu rural dinamic. PAC a evoluat constant, reflectând nevoile în schimbare ale agriculturii şi ale întregii societăţi: dacă în 1962, pe europeni îi preocupa în special asigurarea unei cantităţi suficiente de hrană, azi, pe lângă securitatea alimentară, Politica Agricolă Comună are în vedere şi aspecte noi, cum ar fi schimbările climatice, utilizarea durabilă a resurselor naturale, provocările demografice şi economice cu care este confruntat acest sector.

• România are nevoie de o viziune integratoare pe sectoare şi pe structuri de producţie

România are nevoie de o viziune integratoare pe sectoare şi pe structuri de producţie pentru a putea utiliza oportunităţile din Noua Politică Agricolă Comună, a mai spus Dacian Cioloş. Domnia sa a precizat: "Dincolo de această Politică Agricolă Comună decisă la nivel comunitar şi care stabileşte reguli comunitare, dar şi oportunităţi de dezvoltare, cred că este nevoie de o viziune integratoare în România pe sectoare, pe regiuni şi eventual pe structuri de producţie, astfel încât România să facă alegerile cele mai bune pentru utilizarea oportunităţilor care există în această politică comunitară". Dacian Cioloş a precizat că, în acest sens, ar vedea rolul unei strategii care să încurajeze fermele din Româ-n-ia să investească în inovare şi în modernizare: "În prezent, eu văd rolul unei strategii care să încurajeze fermele din România să investească în inovare şi în modernizare, nu numai în creşterea productivităţii ci şi în cea a capacităţilor de stocare şi a prezenţei directe pe piaţă a producătorilor. Dincolo de plăţile directe şi nivelul lor, pentru fermele mari este un element esenţial acest potenţial de productivitate neutilizat în Româ-nia, acest rezervor de productivitate care poate să contribuie la dezvoltarea agriculturii din România, valorificând direct pe piaţă acestă producţie".

În opinia comisarului european, problematica fermelor mici trebuie tratată specific cu orientarea lor pe produse cu mai bună valoare adăugate pe piaţă, respectiv produse tradiţionale şi ecologice. "În paralel ar fi utilă şi o abordare sectorială sau încrucişat sectorial-regională pentru a vedea ce instrumente specifice, care pot găsite în PAC, pot fi folosite în restructurarea unui sector sau altul, pornind practic de la un specific regional", a adăugat comisarul european.

• Dacian Cioloş: Soluţie care să încurajeze agricultorii români să-şi declare producţia

Guvernul trebuie să găsească o soluţie care să încurajeze agricultorii români să-şi declare producţia pe care o realizează pentru a ajuta la dezvoltarea sectorului, a declarat, ieri comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloş. "Guvernul trebuie să găsească o soluţie care să încurajeze agricultorii să-şi declare producţia pe care o realizează, dar care să nu fie văzută ca o corvoadă sau ca o pedeapsă pentru producători, nici din punct de vedere al nivelului şi nici al modului în care autorităţile colectează aceste taxe, ci să fie folosită în mod pozitiv pentru a încuraja dezvoltarea sectorului", a precizat Dacian Cioloş. Acesta a mai spus că, în perspectiva PAC 2014-2020, este foarte importantă scoaterea la lumină a producţiei agricole şi încurajarea asocierii producătorilor, în paralel cu dezvoltarea unor structuri de consultanţă pentru agricultori. "Din perspectiva mea, exploataţiile agricole care nu comercializează direct şi transparent pe piaţă producţia pe care o realizează nu vor putea folosi fondurile europene eficient. Chiar dacă eşti rentabil în practică, în conturi sau în buzunar, iar pe facturi nu eşti eficient, nu vei putea demonstra că utilizând fondurile publice şi cele europene vei putea contribui la creşterea performanţei fermei respective. Practic, ne condamnăm la sub-dezvoltare sau la o proastă utilizare a fondurilor europene, dacă mergem pe această logică pe termen scurt: vând o parte cu factură şi o parte o vând la negru ca să nu mai plătesc taxe", a explicat oficialul european.

În opinia comisarului Cioloş, serviciile de consultanţă şi asocierea agricultorilor sunt alte elemente esenţiale pentru dezvoltarea agriculturii din România. "Mi se par esenţiale serviciile de consultanţă şi asocierea agricultorilor, pentru că toate măsurile pe care le vom lua şi la nivel comunitar, dincolo de orice decizie administrativă, forţa de negociere pentru producător rămâne tot în asociere. Sectorul primar de producţie agricolă nu va putea avea un viitor dacă nu se găsesc soluţii pentru acţiunea colectivă din punct de vedere al comercializării. Ideea Camerelor Agricole ar putea contribui în mod benefic la aceste elemente", a precizat comisarul european.

• Dacian Cioloş: România trebuie să gândească câteva proiecte mari, care să susţină dezvoltarea agriculturii în viitor

România trebuie să gândească câteva proiecte mari, care să susţină dezvoltarea agriculturii în viitor, a mai spus comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloş. Domnia sa a adăugat: "Mă gândesc la sectorul de irigaţii, atât pe proiecte mari de infrastructură, cât şi pe proiecte regionale şi locale de sisteme de irigaţii adaptate unui specific sectorial. Aici mă refer la mari proiecte care pot fi susţinute financiar nu numai prin Politica Agricolă Comună, ci şi prin fondurile struc-turale".

Acesta a dat exemplul Canalului Siret-Bărăgan care poate fi finanţat pe partea de infrastructură din fonduri de coeziune, iar conectarea fermelor la aceste sisteme ar putea fi făcută prin PAC.

"Dacă România gândeşte un proiect de irigaţii, de exemplu Canalul Siret-Bărăgan, va putea foarte bine să negocieze ca partea de mare infrastructură să fie finanţată din fondurile de coeziune şi cele structurale, iar partea de conectare a fermelor la aceste sisteme de irigaţii prin Politica Agricolă Comună. Aceste lucruri trebuie gândite din timp ca proiectele să fie gata şi să fie clare începând cu 2014", a subliniat comisarul european. Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, a afirmat că susţine alocarea unor sume substanţiale din fondurile structurale pentru investiţii în infrastructura de irigaţii.

"Mi se pare un lucru fundamental, o prioritate de prim rang pentru statul român şi există întreaga sus-ţinere din acest punct de vedere. În procesul de pregătire pentru PAC 2014-2020 voi susţine Ministerul Agriculturii în adoptarea măsurilor necesare, astfel încât sume consistente să fie alocate pentru aceste priorităţi din agricultură", a adăugat Leonard Orban.