Politicienii fac afirmaţii contrazise de realitatea economică

Ilustraţie de MAKE

În campaniile electorale, dar nu numai, unii politicieni fac afirmaţii economice care sunt contrazise de realitate, dovedind o cunoaştere insuficientă a conceptelor şi modului cum funcţionează sistemele economice şi sociale. Astfel de afirmaţii pot avea consecinţe nedorite: pentru populaţie, prin formarea unor percepţii eronate asupra unor probleme economice şi sociale; la nivelul politicienilor, prin iniţierea unor reforme care, în loc să rezolve problemele, nu fac decât să le amplifice. Sunt multe exemple de astfel de afirmaţii, dar, în cele ce urmează, ne vom opri doar la şase dintre ele.

Să începem cu afirmaţia că numai în sectorul privat se creează (adaugă) valoare şi se achită impozitele şi contribuţiile sociale la bugetele publice, din care se suportă salariile "bugetarilor", adică ale angajaţilor din administraţia publică centrală şi locală, din armată, poliţie, jandarmerie, din educaţie, sănătate, cultură şi din alte sectoare finanţate sau subvenţionate din bugetele publice. Nu o dată, auzim expresia adresată "bugetarilor": voi trăiţi din impozitele plătite de către noi".

Această afirmaţie îşi are rădăcina în ideologia socialistă, potrivit căreia numai clasa muncitoare creează valoare, iar restul societăţii este întreţinută de către aceasta. În realitate, angajaţii din sectoarele publice creează valoare şi aceasta este reflectată în mărimea produsului intern brut al ţării. De ce un medic chirurg care face o operaţie într-un spital privat creează valoare, în timp ce un medic chirurg care face aceeaşi operaţie într-un spital public nu ar crea aceeaşi valoare? Faptul că am ales un mod de finanţare a spitalului public bazat, în principal, pe solidaritate (contribuţia socială pentru asigurare de sănătate), în loc de o plată directă a pacientului operat, nu justifică afirmaţia că în spitalul public nu se creează valoare. De ce o firmă de pază privată creează valoare, în timp ce serviciul de securitate asigurat de către personalul din poliţie nu ar crea valoare?

A doua afirmaţie este susţinută atât de politicieni, cât şi de lideri sindicali şi se bazează pe raportări statistice la nivel naţional, cu privire la raportul dintre profit şi salarii, în cadrul valorii adăugate. Potrivit acestora, în România, salariile reprezintă sub 40% din valoarea adăugată, în timp ce profitul depăşeşte 50%. În ţările dezvoltate, ponderea aferentă salariilor este mai mare de 50%. Rapoartele statistice respective nu surprind însă realitatea economică, deoarece, în România, microîntreprinderile reprezintă 93% din numărul total al companiilor înregistrate, raportează 12% din cifra de afaceri, 25% din forţa de muncă angajată şi 33% din profitul net realizat în economie. Dacă la microîntreprinderi adăugăm şi întreprinderile mici şi mijlocii, atunci împreună produc 61% din profitul pe economie. În statistica naţională, acest profit este raportat ca revenind în întregime capitalului (proprietarului). O practică însă des întâlnită este de a folosi aceste microîntreprinderi pentru optimizarea fiscală, respectiv, proprietarii includ pe costuri cheltuieli cu automobilele şi telefoanele folosite în scopuri personale, case de locuit, case de vacanţă etc; de multe ori, proprietarii figurează şi ca angajaţi ai firmelor respective cu salarii mici, preferând să-şi acopere cheltuielile personale din dividende (la care fiscalitatea este mai mică decât mărimea impozitelor şi a contribuţiilor sociale care s-ar plăti pentru salarii mai mari). Prin urmare, dacă salariile ar fi dimensionate la nivelul tuturor cheltuielilor personale (cele incluse în prezent pe cheltuielile microîntreprinderilor şi acelea suportate din dividende), atunci partea din valoarea adăugată care revine forţei de muncă ar fi mai mare, şi corespunzător partea care revine capitalului mai mică.

A treia afirmaţie eronată se referă la povara fiscală care este mult mai mare pe forţa de muncă decât pe capital. Aici este necesar să lămurim o confuzie care conduce la această afirmaţie: angajaţii fac două categorii de plăţi din venit către bugetele publice: contribuţiile de asigurări sociale (25% pentru pensii; 10% pentru sănătate) şi impozitul pe venit de 10% pentru partea din venit rămasă după achitarea contribuţiilor sociale. Prin urmare, din punctul de vedere al "poverii fiscale", angajaţii achită doar o cotă de 10% din venit (cea mai mică din UE; la fel ca Bulgaria). Profitul este impozitat cu o cotă de 16%, iar partea din profit (deja impozitată cu 16%) care este destinată dividendelor mai este impozitată o dată cu 8%. Prin urmare, profitul primit de capitalişti drept dividende este impozitat în total cu 22,72%.

Contribuţia de asigurări sociale de pensie de 25% reflectă disproporţia demografică care există în România, unică în Europa, şi anume existenţa a 10 angajaţi la 8 pensionari. Pentru ca pilonul 1 de pensii, bazat pe solidaritatea socială, să fie echilibrat, în condiţiile în care pensia medie ar fi egală cu 50% din salariul mediu, ar trebui ca mărimea contribuţiei de asigurări sociale de pensie să fie 40%. După cum este cunoscut, în urma "revoluţiei fiscale" din anul 2017 (reforma Dragnea-Vâlcov), întreaga contribuţie socială pentru pensii de 25% a fost pusă în seama angajatului (înainte de aşa zisa reformă, contribuţia era suportată atât de angajator, cât şi de angajat). Dacă s-ar dori reducerea "poverii" contribuţiei sociale pentru pensii pe angajat, atunci ar fi nevoie de mărirea subvenţiei din bugetul de stat acordată fondului de pensii (pilonul 1), cu majorarea corespunzătoare a veniturilor acestui buget din alte surse (impozite pe consum, pe avere etc.).

În ce priveşte contribuţia de asigurări de sănătate de 10% din salariu, aceasta a devenit total anacronică, în sensul că circa 6 milioane de angajaţi achită această contribuţie, în timp ce asiguraţi sunt circa 19 milioane de cetăţeni. Pentru a se cârpi acest sistem anacronic, s-a introdus obligativitatea declarării şi a plăţii de contribuţii de asigurări sociale de sănătate la veniturile realizate din investiţii şi din alte surse (plafonat), amplificând o birocraţie atât pentru cetăţeni, cât şi pentru autorităţile fiscale. Aici, avem nevoie de o reformă profundă a sistemului de finanţare a sănătăţii, cu două opţiuni: fie introducem un sistem ca în Danemarca, unde toţii cetăţenii sunt asiguraţi, fără a plăti o contribuţie de asigurări sociale de sănătate, iar cheltuielile cu sănătatea sunt suportate din bugetul public (evident, în Danemarca cota de TVA este de 25%); fie introducem prima de asigurare de sănătate, în sumă determinată, pe bază de calcule probabilistice şi costul real al serviciilor medicale. Pentru ca şi persoanele lipsite de resurse financiare pentru plata acestei prime să aibă acces la îngrijirea medicală, statul urmează să le acorde un ajutor financiar.

A patra afirmaţie neconformă cu realitatea este dorinţa de a stabili prin lege şi a respecta în alocarea resurselor bugetelor publice procentele din produsul intern brut care ar trebui să revină educaţiei (6%), sănătăţii (6%), armatei (2,5%), sistemului public de pensii (pilonul I), programelor naţionale de finanţare a maladiilor cronice etc. Aceste procente iau ca repere procentele din ţările europene avansate economic. În condiţiile în care veniturile fiscale în România reprezintă doar 27% din produsul intern brut, comparativ cu circa 40% cât sunt aceste venituri în ţările europene luate în comparaţie, este limpede că astfel de afirmaţii (promisiuni) devin false, în lipsa unei reforme fiscale profunde.

A cincea afirmaţie falsă, folosită în special în ultimii ani, este că deficitul bugetului ţării este mai mic decât alocaţia din bugetul respectiv pentru investiţiile publice, prin urmare, ne împrumutăm pentru a dezvolta potenţialul de creştere economică. În fapt, dacă luăm cifrele din bugetul consolidat pe anul 2024, constatăm că deficitul este de 86,6 miliarde lei (5% din PIB), iar cheltuielile pentru investiţii sunt de 120,1 miliarde lei. Dar investiţiile în sumă de 120,1 miliarde lei vor fi finanţate preponderent din fonduri externe, respectiv 81,5 miliarde lei (suma respectivă fiind cuprinsă şi la veniturile bugetului). Prin urmare, doar investiţii în sumă de 38,6 miliarde lei sunt finanţate din resursele bugetului ţării. Putem spune că 48,0 miliarde din deficitul bugetar pe anul 2024 finanţează consumul (2,8% din PIB), ceea ce contribuie la menţinerea unei presiuni inflaţioniste în economie.

În fine, alte afirmaţii neconforme cu realitatea din România fac apel la iniţierea de programe industriale, similare celor adoptate de către marile puteri economice pentru susţinerea dezvoltării unor sectoare de vârf, cum ar fi industria semiconductorilor, inteligenţa artificială, biotehnologii, quantum computere, energia verde. România nu are nici forţa de cercetare şi nici resursele financiare (la nivelul sectorului public şi al celui privat) pentru a pune în practică astfel de programe. Ceea ce putem însă face este să încurajăm investitorii să aleagă România pentru unele investiţii în domeniile respective, în asociere cu firme româneşti.

Întrucât, în a doua parte a acestui an, cetăţenii români vor participa la alegerile prezidenţiale şi parlamentare, ar fi de dorit ca programele electorale ale partidelor politice să evite afirmaţiile şi promisiunile economice şi sociale care nu rezistă la prima confruntare cu realitatea economică din România. Începutul este "promiţător": un candidat la preşedinţia României ne promite că va tăia toate dobânzile la creditele românilor, fără însă a ne preciza că o astfel de politică aplicată în economia de piaţă ar distruge fundamentele sistemului financiar, în care cei care economisesc sunt stimulaţi prin dobânzile primite, iar cei care investesc şi împrumută resurse financiare în acest scop achită costul acestor resurse, respectiv dobânzile.

Opinia Cititorului ( 23 )

1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 04.07.2024, 07:32)
1. nu putem compara romania cu alte tari “dezvoltate” unde in venitul net / brut intra total diferit mai multe bunuri in cos consum (de aici si diferentele de taxari in procente).
Referitori la taxari “sanatate” “pensie”… sunt unele state ce au “gratuite” adica le sustin din alte fluxuri/taxari interne fie produse de ce detine monopol statul in rents sau etc… Si sunt state ce nu au taxare ca procent venit (pt ca ala e jaful la trum mare) si au pur o taxa anuala / lunara in suma pe categorii… iar aceea taxa e cu mult mai mica raportata la venit net varsta si activitate… in Australia ca exemplu aveai acum cv ani 100 -150 dolari “la sanatate” pe luna… “de baza”… deci ca procent din venit net nu te omora… dar sa tinem cont ca in functie de “abonament” si varsta…
Plus ca la sanatate “statul/sistemul economic” te mananca de tanar in procente asteonomic de mari in taxari “sana ei etc”… cand un tanar productiv nu va beneficia la batranete sa la poate singura lui imbolnavire grava din viitor… pe la ga faptul ca “statu” il fura in taxari de 3 case cel putin in lungul vietii… pe masa de “operatie” cetateanul este posibil sa isi mai vanda si casa lui… ca sa acopere costuri…
Oricum in Romania sunt multe legi si taxe mult in defavoarea cetatenilor si formarii brute de capital…(la partea cu capital mai putin) comparat cu alte state.
Domnul sustine “teoria aburelii” cum ca angajatul plateste taxe mici?! sau ca fima mica plateste taxe mici… poate a lipsit la lectia “cadranul economic al banilor” unde avem asa:
Muncitor / angajat
Muncitor Pentru El (angajat pe si e sau firma mica / srl unde rot el e angajat)
Afacere (firma mare / companii / corporatii etc)
Investitor (venituri / capital din investitii si recircularea capitalului)
Ia sa vedem cine a lipsit la aceasta lectie de taxari economice totale pe grupa?!
Ce categorie din cele 4 de mai sus este “aspru” taxat?
Cine e dupa cel mai aspru taxat?
Cine e mai bland taxat?
Cine e putin sau deloc taxat?
Cu afirmatia din postarea de mai sus… autorul sigur nu s-a aflat majoritar intr-o grupa din cele descrise de mine aici… altfel stia cu ce se mananca… ori poate unii “economisti” si “politicieni” au darul de a posta / spune afirmatii “cameleonice” in favoarea sau defavoarea unora.
Referitor la romania nu are forta de cerere… vedeti cei 4 mil de tineri someri… obiceiurile lor tehnologice si inclinatiile lor… prin 90 cand “copii” vedeau la tv masin BMWuri si motorete… la maturitatea lor visele au devenit realitate… le vedem ca pondere pe strada…
La fel si acum… semintele informatice si etc plantate in subconstientul copiilor nostrii… va inflorii viitorul pe baza nevoilor lor “de fond” si “reale” induse / manipulate din timp de generatia din spatele lor… si ei la randul lor isi vor “manipula” copii plantand-ule
in subconstient noi inclinatii si afinitati tehnologice culturale etc de “fond” sau “reale” ( stiti voi am mai discutat nevoile reale se repeta a locuii a munci a naste a te casatorii a calatorii a invata a educa etc… la fiecare generatie nevoile de fond sunt cele de dizine, tehnologice, vestimentar, ideologice etc cultural politice…)
Romania are un potential de “cerere” de fond si reala de cel putin 4 milioane de cetateni… este adevarat ca in tot acest proces se va da o lupta constanta intre pastrarea “valorilor” prezente si etc “tehnologice” si dorinta/cererea/necesitatea schimbarilor cauzate de urmatoarea generatoe tanara din fata… unul va scoate pe altul in timp din “munca”… o tehnologie va scoate pe alta din uz… in fata…
Si deci e loc in Romania de tehnologii avansate… priviti copii din Romania… fata de cei din Italia - Spania Portugalia - Bulgaria si altii… copii romani cat si cetatenii sunt mult mai avansati in ale calculatoarelor… Plus ca avem una dintre cele mai bune infrastructuri de “net / it”… participam periodic ca “natie” la sparte “servare” sau jafuri cibernetice … de prin Braila, Galati si altee date…
Referitor la “dobanzi” … dobanda de referinta intotdeauna urmareste dobanda naturala a pietei… dobanda de referinta periodic se baga sub dobanda naturala sau dessupra ei…
Dobanda Naturala este - Rata Naturala de Interes (dorinta/nevoie Credit a Cetatenilor/ Exonomiei in raport direct cu diferite lipsuri de etc capacitati ori stocuri capital fix format dizolvat) e economiei.
Dobanda Naturala - ca o vizualizare mai simpla - sunt nevoile periodice ale cetatenilor ce fie sunt satisfacerea sau nu in proportii diferite si cu lag de timp diferit … lag atat in sadisfacerea nevoilor si lag ata dupa satisfacerea nevoilor…
Ca exemplu: dobanda naturala poate sa cada cu mult timp pe o anumita nisa economica raportata la cantitate de credit in timp ce dobanda de referinta este asimetric sus … ce inseamna asta?! inseamna ca impulsul trecut de nevoie/cerere a cetatenilor a tras de dobanda naturala sus in timp ce poate a prins dobanda de referinta jos… asta a dati un impuls de credit pe un anume sector economic (nevoie reala/de fond) .. impulsul s-a transferat in piata prin explozie de fie capacitati fie munca fie formari brut de capital fie stocuri fixe etc.. combinate sau variate… cand dobanda naturala a inceput sa cada dobanda de referinta a inceput sa urce penteu a contracara “freamatul” din piata dar si pentru a ridica costurile totale (facand ca dobanda naturals sa scada si mai mult - rata naturala de interes a populatiei/economiei fata de Credit pe anumite secroare - si ne referim la volum nu la suma)… costurile totale ridicate de dobanda de referinta ridica in socuri costurile totale si la comerciale… aici incepe “competitivitatea” bancilor comerciale fata de banca nationala… la inceput bancile comerciale inca vor specula mai mult peste dobanda de referinta chiar daca vor constata ca volumul de credit le scade.. ca bancile comerciale sa figureze tot cristaline (sa poata tine creditee neperformate la minim) vor fii nevoite sa umble artificial in piata la doua sectoare:
de si formarea de capital fix e in explozie in piata, se va constata o resucere de “la raft” abrupta de la vanzare… stocuri fixe artificial retrase cu macarale cu duiumul la orizont… asta ca sa contrabalanseze scaderea volumului de creditare se retrag artificial stocuri la vanzare … de si le vede toata lumea cu ochiul liber in piata cum se acumuleaza ori baltesc…
acest fenomen resuce “oferta” artificial facand ca preturile “putinelor” vandute sa explodeze si bancile comerciale sa compenseze prin Suma creditats in sus la Volum in jos… reusind sa tina in continuare creditele neperformante pe balanta in umbra si sa declare procent mic sau deloc… tot acest mecanis cu lag reuseste sa dea inca de munca la populatie in piata… betoane dupa betoane livrate… macarale dupa macarale livrate… pana cand se va atinge cu “lag” limita de “crestere economica / de interes” transmisa / anuntata cu mult timp de dobanda naturala de interes (din spate) ce se prabuseste.
De fel dobanda naturala are o particularitate aparte si cu pibul nominal mom sau yoy… in raport cu dobanzile comerciale nominale si dobanda de referinta nominala … fie mai sus sau mai jos fata de pibul nominal al tarii… care ne transmite automat ce se intampla real economic… can poate din timp cineva acumuleaza “rezerve” cand poate din timp cineva livreaza “stocuri/credit”… cand poate din timp piata are interes de creditare reala (nevoi reale imediate de rezolvat prin creditare buna nu rea)…
In Japonia dobanda de referinta a cazut cu anii dar si rata de participare in munca a cazut (stat in slump) cu anii … si preturile au cazut cu anii… si debt trapul a cazut cu aniii… si banca centrala a reusit sa aplaneze ciclul de falimente si sa tina “artificial” ascuns NPLurile pe minime… dupa spargerea bulei din Japonia… care bula a fost sparta pur si simplu de “limita de crestere” a economiei / a supraindatorarii cetatenilor in vremuri de extaz….A si sa nu uit… si rentsurile in gura au cazut cu anii… prin japonia dar si preturile mult mai accelerat… putem sa ne referim atat la cele nominale cat si la cele reale…
In Italia dobanzile ipotecare erau la 0-1-2%… NPLuri in luna… participari in munca crash… formari noi familii crash… case date pe nimic… si tot nu era inca impuls de creditare noua … pentru ca vechea generatie isi consumase impulsul/capacitatea de creditare … si oparte din ei erau si in debt trap… cu ipoteci PMT cocioabe accesate la 600 euro lunar ca sa cada la 200 euro lunar… dar banca comerciala sa nu ii reduca dobanda “chinuitului”…
Asa ca … dupa cum am spus… pe ro avem efect de squeeze… bate vant in fata de alta criza sociala… sa vedem cum o rezolvam si pe aia…
A si cand betonul costa mai mult ca valoarea de constuire … construiesti si vinzi… cand betonul/cocioaba costa sub valuarea de inlocuire cumperi… Ca asa … bancile comerciale sunt parsive periodic… in cardasie cu statul (adica noi)… statul = tot noi…
Nu conteaza cine e la “butoane periodic se va face “petrecere” si “fomita”…
Iar raspunsul la taxari pe cadrane economice… il astept in coment sa vedem cine a fost la lectie… ca domnul de mai sus ori a lipsit ori are postare “cameleonica”… - ca si unele comenturi ale mele …
s c c r e t
1. 1.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 04.07.2024, 07:52)
  Aiureli filozofico -financiare,
  Autorul prezinta relativ corect situatia fiscala din Romania.
  1.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 04.07.2024, 11:13)
  cine e taxat cel mai mult cel mai putin?
  in termen reali / final … fiscal contabil etc…
  vrei raspunsul … in procente reale din piata … nu din “povesti” sau “ce se vede”…
  iar rescrierile de mai sus nu sunt filozofice… sunt public datele … imaginile … atat facute pe ro cat si pe japan italia etc…
  s c c r e t
  1.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 04.07.2024, 11:18)
  singurul aspect relativ gresit / omis… e taxarile pe cadran economic din postare…
  posibil nu a dorit sa “behhaie….” oitele prin presa…
  asa a venit cu o pledorie de linistire si impacare… oitele cu fanul lor… capree cu varza… etc… in timp ce altii se vor asigura ca la irmatorul sezon ii vor tunde si /sau sacrifica iar… pentru diferite “sarbatori”… “paste”… “craciu”….”vacanta”? ?? etc…
  s c c r e t
  1.4.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 04.07.2024, 11:45)
  Capitalul nu e taxat putin, pt ca acea taxa, impozitul pe profit, pe venit si impozitul pe dividende nu-ti include pensie, nu-ti ofera asigurarea de sanatate. deci comp[aram cu cat plateste salariatul taxa pe salariu, in afara de pensie si sanatate, 10% si vedem ca nu e capitalul taxat mai putin. dimpotriva.
  1.5.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 04.07.2024, 12:36)
  Cetateanul e cel mai jumulit. Pe mine ma apuca groaza cand statul vine la angajat si din venitul brut ii ia 50% ca pestele femeii usoare de care se ocupa.
  Ban.Cher.Vali
  1.6.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.5)
  (mesaj trimis de anonim în data de 04.07.2024, 12:48)
  ii ia 45%, dar din aia 25% se intorc sub forma de pensie, si 10% e asigurarea de sanatate.
  1.7.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.4)
  (mesaj trimis de anonim în data de 04.07.2024, 12:49)
  “pensia” nu exista… e o iluzie! un mecanism de a absorbi govul capital din munca in prezent pentru aparat functional…
  in caz ca poate nu ai auzit de ciclul comoditatilor scumpite in pret bani reali sau ca procente din venit net… de urca periodic pana strivesc puterea neta a veniturilor… si te trezesti ca in loc de 12345678 bunuri in cos consum incap 123 sau 1-2… si atunci prinzi ciclu de reconversie monetara ori iesire la “pensionare” ai sa vezi ca gov / financiarul a tras presul / teapa celui “avid” de “pensionare”…
  Legile sunt facute de “bogati” pentru “bogati”… niciodata capitalul / castigul din capital nu este taxat mai mult ca castigul din “munca”… pentru ca ambele becanisme sunt instrumente opuse de creeare “ lmasa monetara” in piata:
  unul “alearga cu lopata si roaba” dupa masa “monetara” … in timp ce celalalt cadran “creeaza” in existenta masa monetara … ce va ajunge o parte si la cel ce alearga cu lopata si roaba… in timp ce majoritatea ramane creeat in financiar / intre capitalisti…
  printre care… a nu se omite ori intelege gresit: si statul / govul este capitalist in piete! fie majoritar monopolistic pe unele cadrane fie mai putin… incontrabalansare cu capitalistii “liberi”… de gov … dar ce beneficiaza prin ce va da gov sa curga in piata…
  s c c r e t
  1.8.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.7)
  (mesaj trimis de anonim în data de 04.07.2024, 12:51)
  plus ca unul din cadrane are ca pondere:
  cheltuieli
  venitu ri
  taxe/impozite
  si altul are:
  taxe/impozite
  venituri cheltuieli….
  unul beneficiaza de Levier economic ca structura / mecanism si altul are inversa Levierului….
  s c c r e t
  1.9.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.7)
  (mesaj trimis de anonim în data de 04.07.2024, 13:05)
  pensia e o iluzie. ce iluzie? parintii sau bunicii nostri iau pensie. sunt bani cash in cont in fiecare luna. unde-i iluzia?
  1.10.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.9)
  (mesaj trimis de anonim în data de 04.07.2024, 13:26)
  “pensia” este un mecanis de furt a “valorii prezente” a “banilor” cotizati in raport cu randamentee si dobanzile din piata la momentul “aspirarii” cotei parti nominale din venituri pentru “pensie”….
  pensia este o inventie a “capitaistilor monopolistici - gen GOV”…. de aspirare valoarea prezenta a banilor “munciti cu carca” si nu cu educatie “financiara”…
  pentru exemplu de vizualizare … se ia intotdeauna suma cotizata nominal lunara si se va introduce intr-un calculator financiar … pe scadentar de ani pana la pensionare - sau ani de contribuii… si se va vedea valuarea prezenta a banilor cotizati… in raport cu teapa primita in mana la “pensionare”….
  iar ca sa faci un “soc emotional” mai puternic tot cu calculatorul financiar te joci cu rentsurile pietei si pmturile pietei… si magia se lasa iesita la suprafata… asa ajungi sa vezi in spatele “cortinei”…
  sa nu va culcati pe o “ureche” pana la pensionare sau cu “pensionare”… pentru ca e un instrument financiar concepit sa aduca randamente reale negative… dar cine tine mortisi sa se multumeasca cu “a primit putin” decat “deloc” aia e… e prost educat financiar si il va costa… plus ca de lupsa lui/lor de “educatie” beneficiaza … cum am spus mai sus “capitaistii atat gov cat si piata libera”…
  cand alegi “siguranta” platesti un premium real toata viata mult prea mare.. si trec zecile de mii de oportunitati prin viata … cand alegi “nesiguranta” te asteapta aventura, oportunitatie, incercarile, greselile, caderile, ridicarile si cel mai important educatia financiara si chiar sociala…(aici depinde unii bogati si fara duh altii bogati si cu duh - banii amplifica constientul si subconstientul omului)….
  s c c r e t
  1.11.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.6)
  (mesaj trimis de anonim în data de 04.07.2024, 15:38)
  banii aia nu se intorc niciodata - se scurg in gauri negre
  Ban.Cher.Vali
  1.12.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.5)
  (mesaj trimis de anonim în data de 04.07.2024, 20:54)
  Sunteti optimist. Rog calculati cat reprezinta impozitul la stat pe salariul net. Va spun eu, in jur de 72%. Notiunea de salariu brut este un tembelism. Asa-zisele taxe pe salariu reprezinta de fapt ponderea taxelor pe salariu in cheltuiala cu forta de munca a angajatorului, adica cat reprezinta taxele la stat din valoarea formata din salariul net + taxe. Adica o strutocamila care vrea sa ne pacaleasca ca noi platim impozite mici pe salarii. Minciuna merge pentru ca toata lumea o inghite si nu vrea sa faca un efort sa gandeasca.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 04.07.2024, 09:54)
SIstemul privat sustine bugetul domnilor. Da si bugetarii platesc taxe, dar nu suficinete sa se autosustina. Fara privati, sa zicem ca facem greva fiscala de maine, statul e falit in cateva luni.
A doua, pe dividende in afara de 16% profitul, 8% imp pe dividende, mai ai de plata si 10% cass, cu niste limite superioare. deci, la cei cu venituri mici, se face 32% contributia pe dividende , profit, cass. Si n-ai pensie.
A treia afirmatie din articol, cel putin ciudata, 6 mil de romani platesc asigurari de sanatate, dar 19 milioane au asigurare, nu stiam, cei ce nu platesc cum au? Eu stiu ca n-au. La medic cand mergi iti cere cardul de sanatate si verifica dc esti asigurat. Esti bine, nu esti, bye, sau pe bani.
1. 2.1.  citeste (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de dand în data de 04.07.2024, 10:42)
  Mai citeste legat de asigurarile de sanatate. Stolojan are dreptate.
  2.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 04.07.2024, 11:48)
  dreptate? in ce sens? daca nu platesti nu esti asigurat. du-te la medicul de familie, si vei vedea. sau du-te la spital si vei vedea ca e vreo 3000 de lei ziua de spitalizare pentru neasigurati.
  2.3.  citeste (răspuns la opinia nr. 2.2)
  (mesaj trimis de dand în data de 04.07.2024, 13:06)
  Pensionarii si minorii, + cei din facultati pana la 26 ani tot de salariati sunt tinuti. Cum dau calculele acum?
  2.4.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 04.07.2024, 13:11)
  okkk dar asta-i pana si la americani, doar n-o sa-i punem acum pe pensionari sa-si plateasca sanatatea? din pensie?
  2.5.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.4)
  (mesaj trimis de anonim în data de 04.07.2024, 13:30)
  de siiii …. multi isi platesc “sanatatea” din pensie si chiar isi vand casele…(gen activele - ultima avere)…
  s c c r e t
3. Se poate reveni la contributii angajat si angajato
(mesaj trimis de Liberal în data de 04.07.2024, 13:02)
Pe salariatii actuali ii supara foarte tare ca toate contributiile sunt in sarcina lor, vad ca ati trecut f usor de acest subiect dureros pt angajati. Pina la Dragnea Valcov Teodorovici in 20177 contributiile erau impartite cu angajatorul, erau mai mici si erau mai putine nemultumiri. Dar s a sarit de la 11 % la 25 % la CAS si de la 7 % la 10 % la CASS, numai pe angajat. Pina si in SUA angajatorii contribuie la Pensii si sanatate, uneori chiar pun aceeasi suma ca angajatul ca sa stimuleze acumularea in conturile de pensii. In Romania, companii mari care exploateaza pe redevente minuscule resurse energetice ale tarii iata ca nu contribuie cu nimic la pensii si sanatate pt angajatii lor ca asa a ramas intepenita legislatia. Trebuie modificate procentele ca sa contribuie si angajatii si atunci acele fonduri se vor redresa.
1. 3.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 04.07.2024, 13:09)
  e doar o chichita asta. in fapt tot angajatorul plateste toate taxele, salariatul nu vede banii in mana. acum ca se cheama contributie platita de salariat sau de angajator, pt angajator e tot aia, fondul de salarii e tot ala, indiferent de denumire.
  la fel si pt angajat. el tot salariul net il va primi, tot pensia aia o va avea, tot asigurarea medicala etc. nu am vazut salariati mai fericiti inainte cand se platea "jumate jumate". e doar o chichita contabila.
  3.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 04.07.2024, 13:32)
  exact…
  explicat la 1.8
  s c c r e t
  3.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 04.07.2024, 21:35)
  Corect