Politicile băncilor centrale sporesc apetitul pentru risc al investitorilor

Jerome Powell, preşedintele Rezervei Federale (Fed) din SUA, a anunţat, la ultima şedinţă de politică monetară din 2018, majorarea dobânzii de referinţă cu 25 de puncte de bază, dar, mai ales, a subliniat că procesul de reducere a bilanţului băncii centrale americane va merge "pe pilot automat.

În urma anunţului s-a declanşat o volatilitate majoră a cotaţiilor principalilor indici americani. Indicele Dow Jones a scăzut cu aproape 2.000 de puncte în intervalul 19 - 24 decembrie 2018, iar după Crăciun a înregistrat un salt istoric, de peste 1.000 de puncte într-o singură şedinţă, din 26 decembrie 2018. Perspectiva pieţelor era, la vremea respectivă, că politica Fed va duce economia americană în recesiune.

În ianuarie însă, semnalul de schimbare a politicii băncii centrale a venit chiar de la preşedintele Powell, care a anunţat adoptarea unei perioade de "răbdare" în procesul de majorare a costului creditului.

Preşedintele Fed declara atunci că argumentele în favoarea unei noi majorări s-au diminuat în ultimele săptămâni, în condiţiile în care inflaţia este sub control, iar stabilitatea financiară nu este considerată a fi în pericol.

Economistul american Joel Naroff a notat în ianuarie: "Fed a dat pieţelor ceea ce îşi doreau: nicio majorare şi un indiciu clar că este nevoie de schimbarea condiţiilor înainte să majoreze din nou dobânzile", adăugând: "Pare că preşedintele Fed este un adept al mandatului triplu, nu dublu: ocuparea integrală a forţei de muncă, stabilitatea preţurilor, plus o piaţă de capital solidă".

În acelaşi timp, Banca Centrală Europeană (BCE) a decis, recent, în contextul "incertitudinii crescute şi înrăutăţirii prognozelor economice", (conform preşedintelui instituţiei, Mario Draghi) lansarea unui nou program de refinanţare pentru băncile din zona euro (TLTRO-III), precum şi o nouă prelungire a termenului de aplicare a dobânzilor de politică monetară zero, cât şi menţinerea dobânzilor la depozite în teritoriul negativ (-0,4%).

Principala caracteristică a acestor finanţări TLTRO o reprezintă obligaţia instituţiilor bancare care le primesc de a acorda, la rândul lor, credite către sectorul real al economiei, respectiv companii nefinanciare şi gospodării.

De altfel, potrivit unei analize Goldman Sachs, încetinirea economiei zonei euro, în contextul tensiunilor comerciale şi al înăspririi condiţiilor monetare din Statele Unite, a reprezentat principalul factor care a contribuit la evoluţia slabă a acţiunilor europene în a doua jumătate din 2018.

Totuşi, în prezent, după declinul bursier din perioa-da octombrie - decembrie 2018 şi odată cu noua abordare a băncilor centrale, principalii indici de pes-te Ocean şi din Europa au reatins recent cotaţiile de acum cinci luni. Indicii americani afişau, la 18 martie, un salt cuprins între 18,9%, pentru Dow Jones, şi 24,5%, în cazul Nasdaq, raportat la cotaţia lor din 24 decembrie 2018.

Luni, avansul indicilor de pe continent a continuat, impulsionat de confirmarea oficială a discuţiilor despre fuziunea dintre Deutsche Bank şi Commerzbank, după ce, săptămâna trecută, mişcarea pieţelor de capital europene a fost influenţată pozitiv de reducerea probabilităţii ca Marea Britanie să părăsească Uniunea Europeană fără un acord. Totodată, ieri, în jurul orei 14:30, bursele europene înregistrau o nouă şedinţă concertată de aprecieri.

Richard Turnill, strateg-şef la divizia de investiţii globale a BlackRock, cel mai mare fond de investiţii din lume, cu peste 7.000 miliarde de dolari în administrare, a declarat pentru Bloomberg: ²Schimbarea în politica monetară a băncilor centrale din acest an a fost factorul care a condus la scăderea volatilităţii, dar, mai ales, a fost factorul principal de impuls al raliului înregistrat până acum de activele mai riscante, care a început, în esenţă, cu schimbarea de politică a Fed. Aceasta a fost urmată de mişcări similare în Europa, Asia şi, mai notabil, în China. Pe termen scurt, adică în următoarele câteva luni, părem să ne aflăm într-un mediu favorabil. Pare foarte improbabil să avem o nouă schimbare de abordare a Fed. Politica va rămâne relaxată pentru ceva timp, ceea ce va crea un impuls pentru pieţe².

Acesta a mai subliniat că actuala politică a băncilor centrale va ajuta cotaţiile din pieţele emergente, în următoarele luni.

• Toţi ochii pe Fed

O nouă întâlnire de două zile a board-ului Fed a început ieri, iar aşteptările pieţelor financiare se concentrează pe o reiterare a poziţiei exprimate anterior, de a nu creşte dobânzile până la o reconsiderare a fundamentelor, potrivit Reuters.

De asemenea, în atenţia investitorilor se vor regăsi aşteptările membrilor Fed privind viitoarele creşteri de dobândă (una în 2019 şi una în 2020, potrivit unui sondaj realizat de Bloomberg), dar şi detalii cu privire la planurile privind bilanţul băncii centrale, conform lui Rupert Thompson de la adminis-tratorul britanic de active Kingswood.

Acesta a precizat pentru Reuters: ²Foarte probabil este ca Fed să intre într-o «pauză» de câteva luni. Dar ce este mai puţin clar este dacă piaţa are dreptate în a presupune nu doar că nu vor fi creşteri ale dobânzii, ci că dobânzile vor fi reduse anul viitor².

În ceea ce priveşte acţiunile de pe bursele europene, analiştii de la Morgan Stanley consemnează într-o notă adresată investitorilor că, în mare măsură, contribuţiile negative ale scăderii consumului din Franţa, declinul sectorului auto german sau înăsprirea condiţiilor financiare au început să înregistreze o diminuare progresivă.

Neil Dwane, strateg la Allianz Global Investor, a notat pentru Bloomberg că Uniunea Europeană nu ar saluta fuziunea dintre cele două mari bănci germane (Deutsche şi Commerzbank), adăugând că unul dintre motivele pentru care indicii europeni au avut un parcurs atât de slab în ultimii ani, în comparaţie cu indicii americani, este că problemele din sectorul bancar european, mai precis din cel spaniol şi cel italian, nu au fost încă rezolvate.

²Dobânda negativă din Europa este o subvenţie pentru băncile europene, iar o nouă acţiune de refinanţare (TLTRO III) despre care vorbeşte ECB arată că indus-tria bancară din Europa nu a fost «reparată», astfel încât nu poate acorda creditele necesare pentru economia în încetinire a Europei², a mai spus Neil Dwane.

Totodată, Marko Kolanovic, strateg-şef la JP Morgan, aprecia într-o notă: ²Din moment ce activele mai riscante tind să ia în calculul cotaţiei fundamentele viitoare, considerăm că pieţele vor înţelege perioada lină şi vor lua în calcului de preţ o revenire a creşterii economice în a doua jumătate a anului, în mod special dacă vom vedea o rezoluţie la disputa comercială dintre Statele Unite şi China².

Potrivit analistului de la JP Morgan, expunerea pe acţiuni este încă scăzută, mulţi investitori alegând să aştepte confirmarea unui acord comercial. Odată eliminat riscul comercial, JP Morgan se aşteaptă ca fluxurile de capital să reintre în pieţele de acţiuni.