Poluarea aerului, ucigaşul tăcut

Poluare face milioane de victime în fiecare an. Statisticile spitalelor sunt clare şi nu lasă loc de interpretări şi dezbateri, aşa cum se întâmplă în cazul încălzirii globale. Poluarea aerului a ucis 476.000 de nou-născuţi în 2019, în special în India şi Africa subsahariană, potrivit unui nou studiu care plasează responsabilitatea, în aproape trei sferturi din aceste decese, pe fumurile toxice emanate de combustibilii folosiţi pentru gătit. Peste 116.000 de sugari indieni au murit din cauza poluării aerului în prima lună de viaţă, iar 236.000 în Africa subsahariană, potrivit State of Global Air 2020, care foloseşte date compilate de două institute americane (Health Effects Institute şi Institute for Health Metrics and Evaluation). Potrivit autorilor studiului, există din ce în ce mai multe dovezi care permit corelarea expunerii mamelor la poluarea aerului în timpul sarcinii cu riscul crescut de a naşte bebeluşi subponderali sau prematuri. "Deşi există o reducere lentă şi constantă a dependenţei gospodăriilor de combustibili de proastă calitate, poluarea aerului cauzată de aceştia continuă să fie un factor-cheie în decesul acestor copii de vârstă mică", a declarat Dan Greenbaum, preşedintele Health Effects Institute. El a menţionat că nou-născuţii din Asia de Sud şi Africa subsahariană sunt în particular vizaţi de această poluare. În total, poluarea aerului a provocat 6,7 milioane de decese în întreaga lume în 2019, potrivit studiului, ceea ce o face a patra cauză de deces.Autorii au menţionat că, deşi pandemia de COVID-19 a provocat numeroase decese, precum şi probleme economice şi sociale, ea avut şi un impact asupra poluării: "Multe ţări au putut avea parte de un cer albastru şi de nopţi înstelate, adesea pentru prima dată în ultimii ani". Dar aceste câştiguri sunt de scurtă durată, au avertizat cercetătorii.

Efectele poluării nu se resimt doar în zonele mai sărace, Europa este de asemenea afectată de această problemă. Calitatea slabă a aerului a provocat aproximativ 400.000 de decese premature în Europa într-un singur an, şi aproape fiecare oraş european locuit este expus la niveluri de poluare care le depăşesc pe cele considerate sănătoase. Datele au fost prezentate în raportul Agenţiei Europene de Mediu (AEM) a Uniunii Europene (UE), "'Poluarea aerului este în prezent cel mai important risc de mediu la adresa sănătăţii umane''. Autorul raportului, Alberto Gonzalez Ortiz, expert AEM în calitatea aerului, a atras atenţia că în timp ce nivelul de particule periculoase din oraşele europene este în scădere, această diminuare nu este suficient de rapidă. "'Nu am atins încă standardele UE şi, desigur, suntem departe de a atinge standardele Organizaţiei Mondială a Sănătăţii'', a subliniat Ortiz. Legislaţia UE cere statelor membre să monitorizeze nivelul, în special în zonele urbane, a unei varietăţi de poluanţi, printre aceştia numărându-se ozonul şi particulele fine, şi să acţioneze în cazul în care sunt atinse anumite limite. Poluarea cu particule fine în zonele urbane a devenit ţinta unor restricţii mai aspre după ce Curtea Europeană de Justiţie a decis că oraşele trebuie să ia măsuri dacă nivelul de poluare a aerului depăşeşte limita admisă într-un singur punct de măsurare, mai degrabă decât pe baza unei medii stabilite la nivelul unei regiuni.