Porturile Constanţa şi Galaţi, modernizate în urma războiului din Ucraina

Conflictul militar declanşat ilegal de Rusia în Ucraina combinat cu criza cerealelor ucrainene a reprezentat o oportunitate pentru dezvoltarea infrastructurii de transport din ţara noastră. Astfel, CFR SA a executat, din fonduri proprii, pe raza sucursalelor regionale de cale ferată Cluj, Iaşi şi Galaţi lucrări de reparaţii în regie proprie pe 66,72 kilometri de cale ferată. Lucrările în valoare totală de 11,6 milioane lei au fost realizate atât pe linii directe, cât şi pe linii curente din staţiile de cale ferată, care asigură tranzitul trenurilor de marfă şi de călători prin punctele de frontieră feroviare cu Republica Moldova şi Ucraina.

Totodată, guvernul a decis modernizarea Portului Constanţa, iar valoarea lucrărilor de reparaţii pentru redeschiderea celor 99 de linii de cale ferată din port, care au inclus şi montarea a 126 de aparate de cale, se ridică la 318,99 milioane lei, finanţarea fiind asigurată din Fondul de rezervă şi de la bugetul de stat. În Portul Constanţa, au fost executate lucrări de reparaţii, cu firme specializate, pe o lungime de 43,193 km de cale ferată (Priorităţile 1 şi 2) în trei staţii CF - staţia Port Grupa A, staţia Port Grupa B cu subgrupele A1, A2, B1, B2, B3, Triaj Zona II, Triaj Zona III şi staţia Mol V cu subgrupele Chimpex, Triaj Zona IV, Triaj Zona V.

În derulare la ora actuală este Prioritatea 3, care prevede lucrările de reparaţii pe alte şapte linii CF şi montarea a 14 aparate de cale, în valoare de 38,55 milioane lei, cu finanţare asigurată de la bugetul de stat.

În ceea ce priveşte lucrările pe raza sucursalelor regionale de cale ferată Cluj, Iaşi şi Galaţi, acestea au fost executate în regie proprie, cu personal feroviar specializat, şi au avut drept scop redeschiderea traficului feroviar de marfă şi de călători prin punctele de frontieră, dar şi creşterea capacităţii de transport, desfăşurându-se atât pe linii CF cu ecartament normal, dar şi pe linii CF cu ecartament larg.

În afara lucrărilor executate cu finanţare de la bugetul de stat, mai sunt executate lucrări şi din fonduri europene. Astfel, contractul de finanţare pentru Modernizarea infrastructurii din Portul Constanţa, etapa a II-a, are o valoare de 125,606 milioane de euro, din care contribuţia maximă acordată prin CEF este de 106,765 milioane euro. Contractul de finanţare pentru proiectul "Linii de solidaritate - îmbunătăţirea linei de cale ferată la graniţa Vicşani (România) - Vadul Siret (Ucraina)" are o valoare totală de 48,761 milioane de euro, din care pentru România, valoarea maximă a contribuţiei CEF este de 23,158 milioane de euro.

În afara lucrărilor de infrastructură, prin prisma tranzitului cerealelor ucrainene anul trecut s-a dublat numărul navelor care au tranzitat anul trecut canalul maritim Sulina şi braţul Chilia al Dunării. Astfel, dacă în anul 2021, pe canalul maritim Sulina şi braţul Chilia al Dunării, graniţa româno-ucraineană, au tranzitat 2.003 nave, în 2022 numărul lor a ajuns la 3.815, iar anul trecut, la 4.523 de nave.

De la declanşarea războiului din Ucraina, tranzitul navelor pe Dunăre a crescut în contextul în care porturile ucrainene de la Marea Neagră au fost blocate de Rusia, iar fluviul a fost una dintre principalele rute pentru exportul cerealelor din Ucraina. Canalul maritim Sulina este prima cale de navigaţie pe Dunăre de pe teritoriul României recunoscută printr-un tratat internaţional şi singurul şenal navigabil din Deltă, iar tranzitul Dunării maritime se face doar dacă la bordul vasului există un pilot al AFDJ Galaţi.

Prin modernizările făcute în porturile Galaţi şi Constanţa, capacitatea de tranzitare a cerealelor ucrainene a crescut de la 2 milioane tone pe lună la 4 milioane tone pe lună, potrivit declaraţiilor preşedintelui Klaus Iohannis din 10 octombrie când a semnat, la Bucureşti, cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski ridicarea relaţiei dintre România şi Ucraina la nivel de Parteneriat Strategic.