• De la un eventual curs de 1,38 dolari, euro va ajunge la 1,30 dolari, spun analiştii băncii elveţiene
Euro ar putea primi un impuls temporar, fiind posibil să se aprecieze, pe termen scurt, până la 1,38 dolari, după ce Grecia va accesa creditul de 45 de miliarde de euro (61 de miliarde de dolari) promis de Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, însă ulterior va reveni pe un curs descendent, anticipează banca elveţiană UBS AG.
"Speculaţiile potrivit cărora pachetul de sprijin pentru Grecia nu se va materializa vor dispărea în câteva zile", declara Beat Siegenthaler, strateg valutar la UBS, adăugând: "În consecinţă, aşteptăm ca lansarea pachetului pentru Grecia să impulsioneze temporar cursul euro/dolar".
În ultimele şase luni, euro a pierdut peste 9% faţă de dolar, pe fondul temerilor legate de eventualul faliment al Greciei.
Vineri, euro a scăzut cu 0,5%, la 1,3502 dolari pe piaţa din New York, de la 1,3573 dolari în ziua anterioară. În opinia lui Siegenthaler, euro ar putea creşte la 1,38 dolari în una-două săptămâni, după care va scădea la 1,30 dolari.
Vineri, miniştrii de finanţe din UE au declarat că Grecia nu va apela imediat la pachetul de sprijin, chiar dacă randamentele obligaţiunilor emise de statul elen au crescut puternic.
Grecia a avut, anul trecut, cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană: 12,9% din PIB, potrivit cifrelor revizuite, anunţate recent de banca centrală elenă. Anterior, oficialii greci preconizau un deficit de 12,7% pentru 2009. Executivul de la Atena susţine că, în pofida revizuirii datelor pentru 2009, Grecia îşi va atinge obiectivul de reducere a deficitului bugetar la 8,7% din PIB în 2010.
Amintim că, anul acesta, Comisia Europeană a lansat procedura de infringement împotriva Greciei în legătură cu obligaţia autorităţilor elene de raportare a unor date credibile referitoare la buget.
În toamna anului trecut, autorităţile din Grecia au transmis către Biroul de Statistică al Uniunii Europene - Eurostat, două seturi de date complet diferite privind deficitul bugetar şi datoria publică din perioa-da 2005-2008, precum şi previziunile pentru 2009. Într-o raportare din 21 octombrie, autorităţile de la Atena au solicitat rectificarea deficitului bugetar de la 5% din PIB (procent raportat de greci şi validat de Eurostat în aprilie 2009), la 7,7% din PIB. Tot atunci, autorităţile elene au revizuit şi nivelul deficitului bugetar estimat pentru 2009. Creşterea a fost foarte mare: de la 3,7% din PIB - procentul raportat în primăvara anului trecut, la 12,5% din PIB.
• Revizuiri cu semne de întrebare şi în Bulgaria
Comisia Europeană nu a fost informată de către Bulgaria cu privire la revizuirea în creştere a deficitului bugetar pentru 2009, potrivit unor declaraţii recente făcute de reprezentanţii executivului comunitar.
Premierul bulgar, Boiko Borisov, şi ministrul de finanţe, Simeon Djankov, au afirmat că fostul guvern socialist nu i-a anunţat în privinţa unor contracte în valoare de 2,16 miliarde de leva (1,1 miliarde de euro), care determinau creşterea deficitului bugetar de la 1,9% la 3,7% din PIB. Noul nivel al deficitului ar putea atrage sancţiuni din partea UE, întrucât depăşeşte pragul de 3% acceptat la nivelul blocului european.