Prăbuşire istorică a PIB-ului Statelor Unite

Economia americană s-a contractat într-un ritm fără precedent de la Marea Depresiune în T2 2020, în linie cu aşteptările şi prognozele, pe fondul declinului consumului şi a investiţiilor productive. PIB-ul Statelor Unite a suferit o contracţie anualizată de 32,9% în perioada aprilie-iunie, potrivit datelor publicate ieri de biroul american de analiză economică.

Toată luna aprilie a fost sub influenţa restricţiilor aplicate împotriva răspândirii Covid-19, de aici venind mare parte din declinul activităţii economice.

Un declin de asemenea magnitudine înseamnă că economia SUA a fost cu 9,5% mai mică la finalul trimestrului al doilea comparativ cu finalul primului trimestru, contracţie similară cu cea suferită de economia germană în aceeaşi perioadă de referinţă. Practic, scăderea PIB-ului SUA reprezintă o pierdere de 2,15 trilioane de dolari pentru economia americană, PIB-ul din T2 ajungând astfel la un nivel de 19,41 trilioane de dolari.

Scăderea PIB a fost mai mult decât triplă în raport cu cel mai abrupt declin istoric înregistrat până acum, de 10%, experimentat în 1958, an în care s-a manifestat pandemia de gripă H2N2. În primul trimestru economia SUA s-a contractat într-un ritm de 3,4% (pierdere de 186,3 miliarde de dolari). Evoluţia economică şi contracţia record este ilustrativă pentru posibile episoade pandemice viitoare - de amploare - unde s-ar impune un lockdown economic şi social.

Evoluţia a fost în mare parte în linie cu aşteptările: economiştii consultaţi de Reuters prognozau un declin de 34,1% în trimestrul anterior, în timp ce modelul GDPNow pus la punct de Federal Reserve Bank of Atlanta prognoza la 27 iulie o scădere a PIB de 34,3%. Mare parte din contracţia istorică a PIB a fost consemnată în aprilie, după ce activitatea economică a fost oprită aproape complet la mijlocul lui martie odată cu închiderea restaurantelor, a barurilor sau a fabricilor, printre câteva.

"Declinul PIB real reflectă scăderea cheltuielilor personale de consum (PCE - personal consumption expenditures), exporturilor, investiţiilor private în stocuri, investiţiilor non-rezidenţiale în capitaluri fixe, investiţiilor rezidenţiale în capitaluri fixe şi a consumului guvernamental la nivel local şi statal, care au fost parţial compensate de o creştere a consumului guvernamental la nivel federal", se arată într-un comunicat al Departamentului pentru comerţ.

Investiţiile productive s-au prăbuşit în dinamică trimestrială anualizată cu 29,9% în T2 2020, exporturile cu 64,1%, importurile cu 53,1%, iar consumul personal cu 34,6%.

În dinamică an/an, investiţiile productive s-au prăbuşit cu 8% (cel mai sever ritm de declin din T4 2009), iar consumul privat cu 10,7% an/an. La nivelul cererii externe nete exporturile au scăzut an/an cu 23,7%, iar importurile s-au diminuat cu 22,1% an/an în al doilea trimestru din 2020. Astfel, în semestrul întâi, economia SUA s-a ajustat cu 4,6% an/an.

Deşi activitatea a intrat pe o pantă de revenire începând în luna mai, impulsul de creştere resimţit de prima economie a lumii după ridicarea restricţiilor anti-Covid în luna iunie a încetinit pe fondul intensificării cazurilor de infecţii - în special în regiunile sudice şi vestice, foarte populate -, reinstaurării restricţiilor în anumite state americane (20 la număr) şi împotmolirii indicatorilor cu frecvenţă ridicată - mobilitate, rezervări în restaurante -, aspecte care mai departe fragilizează revenirea economică.

Date privind cererile iniţiale pentru ajutor de şomaj din SUA, publicate tot ieri alături de cifrele privind evoluţia PIB, arată o intensificare a problemelor de pe piaţa muncii pentru a doua săptămână la rând: cererile noi de ajutor de şomaj au crescut astfel la 1,434 milioane în săptămâna ce s-a încheiat pe 17 iulie, a doua săptămână consecutivă de creştere şi a 19-a în care cererile noi au numărat peste 1 milion. Cererile privind continuarea ajutorului de şomaj au crescut şi ele pentru săptămâna încheiată la 18 iulie, cu 867.000, la 17,018 milioane. Evoluţia reflectă noile închideri şi restricţii aplicate în anumite state americane în care cazurile de infectare au crescut puternic.

Spre deosebire de mare parte din Europa, unde criza sanitară a fost contracarată eficient, Statele Unite ar putea consemna astfel o revenire economică mai lentă şi mai anevoioasă, cu o creştere în T3 2020 sub cea din ţările europene.

"Perspectiva nu arată bine. Americani nu se comportă potrivit în termeni de distanţare socială, rata de infectare este inaceptabil de ridicată. Asta înseamnă că creşterea economică nu poate să câştige tracţiune", spune pentru Reuters Sung Won Sohn, profesor de economie şi finanţe la universitatea Loyola Marymount din Los Angeles.

Preşedintele Rezervei Federale (Fed), Jerome Powell, a admis miercuri încetinirea activităţii economice şi a indicat că banca centrală a SUA va menţine dobânzile de politică monetară la niveluri apropiate de zero până când economia va fi revenit la nivelurile pre-Covid.

Prăbuşirea PIB şi fragilitatea revenirii economice ar trebui să pună presiune pe factorii politici de decizie de la Washington (Casa Albă şi Congres) pentru un nou pachet de stimulente fiscale. În prezent în capitala americană se poartă discuţii în sensul amplificării sprijinului guvernamental cu o sumă între 1 şi 3 trilioane de dolari după pachetul din primăvară de 2,2 trilioane - republicanii au prezentat deja, săptămâna aceasta, un nou pachet fiscal în valoare de 1 trilion de dolari, însă democraţii tind spre 3 trilioane.

Privind dincolo de iulie, Scott Anderson, economist şef la Bank of the West, estimează o rată de creştere anualizată de 17,3% în trimestrul trei şi de 4,9% în trimestrul al patrulea pentru economia americană, o evoluţie care depinde, potrivit acestuia, de trecerea în Congres a unui pachet de stimulente fiscale cu o valoare între 1,5 şi 2 trilioane de dolari.

Preşedintele american Donald Trump, care stă destul de prost în sondajele pentru alegerile prezidenţiale din 3 noiembrie după ce a gestionat slab criza sanitară, a declarat miercuri că nu doreşte să se grăbească cu adoptarea unui nou pachet fiscal. Economiştii spun că fără pachetul anterior contracţia economică ar fi fost mult mai adâncă. Pachetul din martie a ajutat firmele cu plata salariilor şi le-a dat milioanelor de şomeri rezultaţi în urma lockdown-ului un sprijin financiar de 600 de dolari, sprijin care expiră mâine, pe 31 iulie. Sprijinul respectiv a susţinut consumul, care reprezintă 70% din economia americană.

Pe tot anul 2020, prima economie din lume este estimată să experimenteze o contracţie de 4,8%, cea mai puternică din 1946. Prognoza este însă învăluită de incertitudine în condiţiile intensificării pandemiei şi restricţiilor. Economia americană este prognozată să revină la nivelul pre-pandemie în cursul anului 2022.