English
"O revoluţie în Europa este inevitabilă", a scris recent analistul american Martin Armstrong. Modelul său de analiză şi prognoză arată că 2020 va fi anul în care "ciclul revoluţionar" va atinge un nou maxim, aflat deasupra nivelului înregistrat în urmă cu 86 de ani, adică în 1934.
Principalul factor determinant al revoluţiei din Europa va fi criza datoriilor suverane, al cărei vârf va fi atins în 2017, "anul politic din infern", după cum îl numeşte Armstrong.
Deşi ciclul revoluţionar al lui Martin Armstrong este încă destul de departe de apogeu, o bancă importantă din sistemul financiar internaţional, Royal Bank of Scotland (RBS), a recomandat recent clienţilor săi să-şi lichideze portofoliile de titluri financiare, deoarece "colapsul burselor este iminent", iar 2016 va fi un "an cataclismic".
Având în vedere că recomandarea vine de la o mare bancă internaţională, este foarte probabil ca momentul intrării în panică să fi trecut deja pentru investitori.
La nivelul fondurilor de investiţii din SUA, avertismentul RBS este trecut, probabil, cu vederea, deoarece ieşiri nete se înregistrează de la mijlocul anului trecut, iar în decembrie 2015 valoarea lor totală a depăşit 77 de miliarde de dolari. Ieşiri mai mari s-au înregistrat doar în octombrie 2008, de circa 128 de miliarde de dolari, conform datelor de la ICI (Investment Company Institute).
Analiştii de la RBS consideră, totuşi, că investitorii se pot refugia în obligaţiunile de calitate superioară, respectiv cele emise de guvernele Germaniei şi Statelor Unite. Dar mai există obligaţiuni de calitate superioară în urma anilor de tipărire? Şi care va mai fi "valoarea" capitalului returnat?
Chiar dacă vine cu întârziere, avertismentul de la RBS oferă, totuşi, timp pentru recalibrarea portofoliilor financiare, în condiţiile în care s-a accentuat deteriorarea situaţiei economice şi financiare la nivel global.
În urmă cu câteva luni arătam că "destabilizarea Arabiei Saudite este noul scenariu de bază pentru Orientul Mijlociu" (n.a. vezi BURSA, 21.10.2015), iar evoluţia ulterioară a evenimentelor pare să depăşească chiar şi cele mai pesimiste aşteptări.
Banca Mondială a cerut recent autorităţilor de la Riyadh să ia măsuri pentru apărarea cursului fix al monedei naţionale faţă de dolar, dar evoluţia preţului petrolului oferă o singură soluţie pentru atingerea acestui obiectiv: golirea accelerată a rezervelor valutare.
În opinia lui James Rickards, autorul cărţilor "Războaiele valutare" şi "Moartea banilor", recomandarea Băncii Mondiale va determina "falimentul Arabiei Saudite, similar falimentului ţărilor din Asia în 1998". Oare este analizat un astfel de scenariu pentru Orientul Mijlociu?
Datele preluate de Zerohedge de pe site-ul MarineTraffic arată oprirea traficului de mărfuri dintre Europa şi Statele Unite. "Pentru prima dată în istoria cunoscută, nicio navă de mărfuri nu tranzitează Atlanticul de Nord", scrie portalul de informaţii financiare, iar motivul avansat este acela că "oamenii nu mai cumpără lucruri".
Să fie de vină, oare, neîncrederea în perspectivele economice sau, pur şi simplu, povara datoriilor a devenit cu adevărat insuportabilă?
Prăbuşirea preţurilor materiilor prime, pe reducerii masive a cererii din China, a condus la scăderea cererii pentru transportul maritim, în condiţiile în care a crescut semnificativ numărul navelor care au intrat în exploatare.
Această conjunctură extrem de nefavorabilă a determinat prăbuşirea indicelui Baltic Dry, care reflectă costul transportului pentru principalele rute maritime comerciale, până la minime istorice succesive în ultima lună (vezi graficul).
În curând, efectele acestui fenomen se vor observa şi la nivelul instituţiilor financiare care acordă credite în acest sector. Conform unei analize a companiei de consultanţă juridică Mayer Brown, din februarie 2014, "băncile europene ocupă circa trei sferturi din piaţa finanţărilor pentru transportul maritim, iar băncile germane au cea mai mare expunere din acest punct de vedere". În perioada publicării analizei, valoarea totală a creditului pentru sectorul maritim la nivel global era de 475 de miliarde de dolari.
Reducerea masivă a comerţului global a avut efecte, bineînţeles, şi asupra sectorului transporturilor din SUA. Bank of America a avertizat recent că "scăderea masivă a traficului feroviar reprezintă un motiv serios de îngrijorare pentru economia Statelor Unite", după cum scrie Bloomberg.
Volumul mărfurilor transportate pe calea ferată din America a înregistrat cea mai mare scădere din ultimii şase ani în 2015, conform datelor de la Bank of America, iar precedentul istoric al fenomenului arată că acesta este urmat de o recesiune după câteva trimestre.
Acesta este contextul în care până şi analiştii de la JP Morgan recomandă vânzarea acţiunilor pe orice tendinţă de redresare a cotaţiilor. Trebuie să mergem în urmă cu şapte ani pentru a găsi recomandări similare ale marii băncii americane.
Cota maximă a pesimismului în rândul analiştilor bancari o găsim la Albert Edwards, de la Société Générale, care a avertizat, de nenumărate ori în ultimii ani, cu privire la efectele politicilor monetare.
"Investitorii încep să realizeze că deprecierea yuanului înseamnă deflaţie globală şi recesiune", scrie Edwards într-o analiză preluată de Zerohedge.
În opinia sa, "incompetenţii din fruntea băncilor centrale nu îşi dau seama că sunt moaşa care ajută la naşterea unei noi crize globale", deoarece "umflarea preţului activelor financiare prin intermediul politicii monetare nu poate conduce la prosperitate, altfel Argentina ar fi fost cea mai bogată ţară din lume".
Edwards estimează că indicele S&P 500 poate înregistra o scădere de până la 75% pe durata următorului episod de recesiune, iar industria prelucrătoare din Vest se va sufoca sub presiunea deflaţiei importate din China, deoarece "promiscuitatea frăţiei băncilor centrale a creat condiţiile pentru un dezastru cel puţin la fel de mare cum a fost cel reprezentat de criza financiară globală din 2008".
Chiar dacă prognozele lui Albert Edwards nu se materializează, toate semnalele de pe pieţele internaţionale indică apropierea unei recesiuni semnificative, pentru care băncile centrale nu mai au "leac".
Acesta este preţul care trebuie plătit pentru politicile monetare iresponsabile din ultimele decenii, dar mai ales din ultimii ani, care au neutralizat capacitatea economiilor reale de a se autoregla şi restructura. Cine îl va plăti se ştie deja.
Albert Edwards: "Incompetenţii din fruntea băncilor centrale nu îşi dau seama că sunt moaşa care ajută la naşterea unei noi crize globale".
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 14.01.2016, 06:51)
mananci c...
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 14.01.2016, 16:58)
adica "cunt" ? si daca asta esti tu eu vreau sa te maninc, ah, repede si pe fata si pe dos !
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 14.01.2016, 06:55)
Cum sa crezi ca aduce bunastare cresterea datoriei unei tari si tiparirea de bani.
Bumastate la imperii cum a fost, cucerind.
Prea multa impoetanta se da bancilor. Bancile sunt un comerciant care in loc sa vanda paine vinde bani.
3. fără titlu
(mesaj trimis de rogue trader în data de 14.01.2016, 08:20)
Din nou 0 hedge, saitu care de la criza din 2008 tot o da in crize peste crize. Daca ar fi fost dupa aia nimeni n-ar mai fi miscat un dolar. Sigur ca pietele nu prea se uita la saituri sau analisti, ele au comportamentul lor in valuri.
Un exemplu clar: "Albert Edwards, de la Société Générale, care a avertizat, de nenumărate ori în ultimii ani," pai daca tot avertizezi ani de zile ai sanse sa prinzi o scadere sau o criza, timp in care oamenii au facut bani la greu.
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 14.01.2016, 08:51)
Nimeni nu a zis ca nu poti face bani; este chiar asa de greu sa iti dai seama ca sistemul pietei este fraudulos la nivel global?!
3.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de Marean în data de 14.01.2016, 14:07)
Oricat am refuza o noua criza, vine mai mult ca oricand si e mai mare ca cea din 1929. Pai baietii aia avertizeaza pentru ca masurile sunt acleasi care au provocat si crizele anterioare si trag semnal ca nu e bine...si urmeaza; cand e mai incert, dar vine cu siguranta.
4. fără titlu
(mesaj trimis de Vanatorul în data de 14.01.2016, 09:34)
Ca sa existam trebuie sa consumam iar ca sa consumam trebuie sa producem.
4.1. Exact (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 14.01.2016, 10:57)
Aducem aproape tot de afara. Laptele, carnea, ciment, hartia.
Un drum nu su reusit sa faca Bucuresti Timisoara.
4.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 14.01.2016, 11:04)
.... iar ca sa producem trebuie bani.
4.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 14.01.2016, 13:14)
Nu, in primul rand, munca!
4.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.3)
(mesaj trimis de Galileo Galilei în data de 14.01.2016, 14:00)
Oriunde ai vrea sa muncesti (mai putin maturatul prin ograda) trebuie sa existe banii ca sa fi platit, ca sa poti manca pentru a exista/a muncii si tot asa bla,bla, bla....
4.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 14.01.2016, 14:26)
Omenirea a existat milenii fără bani.
Si azi exista zone în lume unde băștinașii habar n-au de existenta banilor
5. ma tem...
(mesaj trimis de ion în data de 14.01.2016, 11:04)
ma tem ca martin armstrong pana la urma o sa aibe dreptate . chiar il suspectez ca l-a citit pe k marx.
6. Panica vinde bine
(mesaj trimis de Cristi C în data de 14.01.2016, 16:12)
Și la cititori dar și pe piețe. Când piața nu mai urcă, în ciuda optimismului, o arunci puțin în gol, ca să creezi volatilitate. De acolo câștigă acești analiști.
La ce bun să spui că nu mai există niciun vapor în Atlantic dacă nu te uiți și la sezonul El Nino și la prognoza uraganelor. Statistica porturilor din SUA nu indică un colaps dar este adevărat că au un volum puțin mai mic. N-ar mai citi nimeni știrea că traficul prin porturi este cu 5-10% mai mic. Mare scofală.
6.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6)
(mesaj trimis de anonim în data de 14.01.2016, 17:01)
Bah Cristi, io t-am zis ca tu esti dus cu vaporu da' acu' mi s-o confirmat mah...apai daca cetesti tata ziua porturile cum dara sa nu fii intr-o nara ?
6.2. Într-o nară ești tu (răspuns la opinia nr. 6.1)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 14.01.2016, 17:17)
După ce te-am legat de parâma ancorei și am lăsat-o în apă. Aduci noroc navei cu tine acolo. Uite ce se vede în porturile lumii, un material WSJ.
Container traffic at the world’s busiest ports grew last year at its slowest rate since the recession, according to an estimate by Alphaliner, a shipping industry data provider.
Demand was held back by a lack of “peak season,” the months heading into the holidays when manufacturers normally ship large quantities of goods to retailers globally. This year, traffic in the top 30 ports sank 0.9% in the third quarter, the first decline over those months since 2009, Alphaliner said.
For the full year, Alphaliner projects container traffic rose 0.8%, the smallest increase since 2009. Weak demand has left carriers struggling to find customers to fill their ships, even as new vessels hit the seas at a record pace. Last year, ships with a combined capacity of 1.7 million twenty-foot containers entered the global fleet. To combat the lower ocean freight rates resulting from excess capacity, ship owners and operators have idled more than 1.3 million TEUs of capacity.
Ports that saw the steepest declines include Jakarta, where traffic fell 16.6% in the first nine months compared with a year earlier, and Hamburg, where traffic dropped 9.2%. Ports in New York, Ho Chi Minh City, Vietnam and Port Kelang, Malaysia saw double-digit percentage growth.
Fluctuating currencies were a major drag on global trade, particularly along the Asia-to-Europe route, the world’s busiest shipping lane, said Peter Sand, chief shipping analyst with BIMCO, a large shipping business association based in Denmark.
A weaker euro reduced demand for goods from China, proving “devastating” for shipping volumes, Mr. Sand said. The Chinese yuan’s value is tied to the dollar, so when the U.S. currency strengthens against the euro, it makes goods produced in China more expensive for buyers in Europe.
“That was something European consumers did not like,” he said. “In order to make 2016 a better year, we need European consumers to be more happy, and perhaps to see the yuan depreciated.”
The record level of idled capacity was also a result of weak demand, Mr. Sand said, but added that ideally, even more ships would be taken out of the working fleet in order to produce higher freight rates.
“For a sustainable level of freight rates, we could talk about 2 million TEUs being idle,” Mr. Sand said. “Owners and operators should do whatever they can to not to order new ships, and continue demolition of unused tonnage.”
7. Analist?
(mesaj trimis de Cristi C în data de 14.01.2016, 16:19)
Am încă un comentariu. Albert Edwards NU ESTE un analist. Termenul are niște asocieri puternice cu matematica, deci cu precizia, rigurozitatea și echilibrul obiectivității.
Edwards are un comentator economic "uber bear". Nu un analist.
7.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7)
(mesaj trimis de anonim în data de 14.01.2016, 16:19)
este un comentator
8. Stephen Koukoulas și pariul
(mesaj trimis de Cristi C în data de 14.01.2016, 16:25)
Stephen Koukoulas is one of Australia's leading economic visionaries, past Chief Economist of Citibank, heading global research in London for TD and Senior Economic Advisor to the Prime Minister
Andrew Roberts, the “sell everything” analyst at RBS, has certainly gained a lot of coverage for himself and his business. If that was the aim, it was a great success to write such headline grabbing 'research' on the hope the media would run with it.
So ten out of ten for Andrew.
But the work prompted me to think about what Andrew was actually saying and I am wondering whether he is will to put his money where his mouth is. To that end, I sent his the following email.
Dear Andrew
I note with interest your “sell mostly everything” note from earlier this week. I think you will be wrong and in the spirit of the market and healthy competition would like to offer you a chance to personally benefit from your forecast.
How about a bet of, say, A$10,000, that more than half of the items in list below will be stronger on 31 December 2016 than they have been in recent days? I am open to a different amount to wager, just let me know what you are comfortable with.
I note with each the recent level or market price and if it is higher on 31 December, chalk that one to me, if it is lower, that is for you. I have 11 variables that you imply are a “sell” – they cover a range of asset classes and locations and if you are correct with your forecast, most will be lower than today. SO the winner will have six or more go in their favour.
US stocks (S&P 500) 1925.0 points
Brazil stocks (Ibovespa) 39,500 points
China stocks (Shenzhen) 1,850.0 points
Japan stocks (Nikkei) 17,200.0
US house prices (Case-Shiller 20 city) 182.83 points
UK 20 city house prices (Hometrack measure) GBP228,800
Sydney House prices (Corelogic index) 915.00
Iron Ore US$40.50 a tonne
Oil WTI $US31.50 a barrel
Copper US$4,325 a tonne
AUD/USD 0.7000
Please let me know if you are happy to take up the offer. I am will to put my hard earned money where my mouth is – I hope you are too.
All the best
Stephen
Andrew has yet to respond to my very generous offer. After all, he only has to get six out of 11 to win – not “everything”. I will confirm whether or not Andrew is up for the challenge.
8.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 8)
(mesaj trimis de anonim în data de 14.01.2016, 17:05)
Bah Cristi, tradu' mah ca io pa limba asta n-oi muri mah da' nu ma duce capu' ca pa tine. Adicatelea facura pariu pa cifre ?
8.2. Aș fi tradus (răspuns la opinia nr. 8.1)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 14.01.2016, 17:25)
Dacă vorbeam de sceleratul de Antonescu și despre crimele de război. Sau despre holocaust. Și aș fi tradus pentru un ultra-naționalist care l-a citit doar pe Gyr, în limba română.
Fiind un articol economic, la care se pricepe și dl Bogdan Chirieac, nu mă obosesc. Omul vorbea aseară despre marii analiști care spun "vindeți tot", "nicio navă în Atlantic", "comerțul înghețat .. nu se mai cumpără nimic", ... gata ... precum vestea cu cometa care pică de Crăciun (cel trecut recent).