PREGĂTIRI PENTRU PRELUNGIREA STĂRII DE URGENŢĂ Spirite politice încinse, în aşteptarea decretului prezidenţial

Starea de urgenţă instituită în 16 martie prin decret prezidenţial ar urma să fie prelungită cu încă o lună, până pe 16 mai. Acum săptămână, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că va emite un nou decret de prelungire, la ale cărui prevederi s-a lucrat pe tot parcursul săptămânii trecute. Ultimii care au trimis la Cotroceni observaţiile cu ce ar trebui să conţină noul decret prezidenţial sunt miniştrii Cabinetului Orban, iar dorinţele lor au fost aprobate în prealabil de către premier, aşa cum a declarat acesta la şedinţa de guvern de joi seară.

Actuala stare de urgenţă ne-a adus restricţionarea drastică a libertăţii de mişcare, două spitale militarizate, trei spitale ai căror manageri au fost schimbaţi pe repede înainte de ministrul Sănătăţii, o demisie de ministru - tot la Sănătate (Victor Costache înlocuit de Nelu Tătaru), opt ordonanţe militare, două oraşe în carantină - Suceava şi Ţăndărei, 1,5 milioane de angajaţi în şomaj tehnic, peste 6000 de persoane testate pozitiv şi peste 300 de decedaţi.

Starea de urgenţă este o măsură excepţională ce poate fi luată de către Preşedintele României, cu acordul Parlamentului. În funcţie de evoluţia situaţiilor de pericol, conform prevederilor legii 453 din 1 noiembrie 2004, prin care a fost modificată ordonanţa de urgenţă nr. 1/1999, preşedintele, cu încuviinţarea Parlamentului, poate prelungi durata stării instituite. Odată cu prelungirea stării de urgenţă, şeful statului poate extinde sau restrânge aria de aplicare a acesteia, în funcţie de evoluţia situaţiilor de pericol. Prelungirea stării de urgenţă se face, la fel ca instituirea măsurii, cu acordul Parlamentului (art. 15 din Legea 453/2004).

În situaţia instituirii stării de urgenţă legea prevede în mod expres că acordul Parlamentului intervine ulterior adoptării de către Preşedinte a măsurii. În cazul prelungirii stării de urgenţă, legea nu specifică momentul în care Parlamentul trebuie să încuviinţeze prelungirea: înainte sau după adoptarea de către Preşedinte a măsurii de prelungire.

Pe parcursul stării de urgenţă, conform art. 53 din Constituţie, exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai dacă se impune, după caz, pentru apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru. Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau al libertăţii. Acest lucru este stipulat şi în art. 4 din legea 453/ 2004 de modificare a OUG 1/1999, pe durata stării de asediu sau a stării de urgenţă, exerciţiul unor drepturi şi libertăţi fundamentale poate fi restrâns, cu excepţia drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale prevăzute la art. 3^2, numai în măsura în care situaţia o cere şi cu respectarea .

Conform art. 3^2, din legea 453/2004, pe durata stării de asediu şi a stării de urgenţă sunt interzise:

a) limitarea dreptului la viaţă, cu excepţia cazurilor când decesul este rezultatul unor acte licite de război;

b) tortura şi pedepsele ori tratamentele inumane sau degradante;

c) condamnarea pentru infracţiuni neprevăzute ca atare, potrivit dreptului naţional sau internaţional;

d) restrângerea accesului liber la justiţie.

În timpul primului decret prezidenţial care a instaurat starea de urgenţă la 16 martie 2020, autorităţile de la Bucureşti au solicitat şi obţinut activarea art. 15 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului prin care poate restricţiona drepturile şi libertăţile cetăţenilor în faţa unui pericol public care ameninţă existenţa unei naţiuni. Pe baza derogării, ministrul de interne, Marcel Vela, a emis opt ordonanţe militare, fiecare cu un set de restricţii şi cu un set de sancţiuni, acte normative care nu pot fi contestate de nimeni în timpul stării de urgenţă.

• ALDE cere dezbateri în plenul Parlamentului pe decretul prezidenţial

Situaţia pare stranie atât timp cât ordonanţele de urgenţă emise de Guvern trec, chiar şi în perioada stării de urgenţă, prin Parlament, dar ordonanţele militare, emise de un ministru, nu pot fi cenzurate de nicio instanţă, nici măcar de senatori şi deputaţi. Constituţia menţionează, la art. 126, alin. 6, că "actele comandamentelor militare" nu pot fi supuse controlului judecătoresc. Specialiştii în drept susţin că încă nu este clar dacă ordonanţa militară este un act al unui comandament militar sau nu şi că pentru a elimina orice confuzie în viitor, Curtea Constituţională ar trebui să se pronunţe cu privire la acest aspect.

În legătură cu prelungirea stării de urgenţă, purtătorul de cuvânt al ALDE, Varujan Vosganian, a propus ca dezbaterea şi votul pentru aprobarea decretului prezidenţial să aibă loc cu prezenţa parlamentarilor în plen, pentru că şedinţele on-line au "limite".

Varujan Vosganian a precizat că, în preziua votului, ar trebui organizate dezbateri în comisiile parlamentare reunite pe domeniile de competenţă, la care să fie prezenţi miniştri de resort sau, după caz, alţi reprezentanţi ai Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă.

În ziua dezbaterilor pe grupuri parlamentare şi a votului în plenul reunit, Vosganian propune ca la şedinţă să fie prezenţi prim-ministrul Ludovic Orban şi ministrul de Interne, Marcel Vela, cărora să li se aloce timpul necesar pentru a prezenta intenţiile Guvernului şi a răspunde eventualelor solicitări. El mai susţine că, înaintea aprobării decretului prezidenţial de prelungire a stării de urgenţă, Guvernul ar trebui să trimită Parlamentului ordonanţa de urgenţă privind rectificarea bugetară, "pentru ca deputaţii şi senatorii să cunoască exact costurile previzionate ale prelungirii stării de urgenţă şi măsurile de sprijin pentru populaţie şi firme".

Liderul UDMR, Kelemen Hunor a declarat că toată lumea se aştepta la prelungirea stării de urgenţă, dar că speră ca, după 16 mai, să reuşim treptat să revenim la normal. El a precizat că rectificarea bugetară ar fi trebuit aprobată de Guvern la începutul declanşării crizei legate de pandemia de coronavirus.

• Victor Ponta: "România nu poate să stea în casă; nu putem să printăm dolari ca americanii"

Victor Ponta, liderul Pro România, susţine că trebuie că ar trebui repornită economia, deoarece nu ne aflăm în situaţia SUA, care pot tipări oricând doresc trilioane de dolari. Ponta a spus: "Eu cred că trebuie să ne adaptăm la condiţiile astea speciale de război, practic, dar să muncim din nou. România nu poate să trăiască stând blocată în casă. Nu putem să printăm dolari ca americanii, nu avem nici rezervele nemţilor. Trebuie să există o strategie şi un plan pe care oamenii să-l înţeleagă. Altfel, vor ieşi oamenii pe stradă, că mor de foame în casă. (...) Domnul Iohannis a propus să mărim cu încă 30 de zile starea de urgenţă. Eu, ca deputat, care trebuie să voteze acest lucru vreau să văd, în afară de prelungirea cu încă 30 de zile, care e planul mai departe, ce facem mai departe? Că aşa să stăm în case, putem să prelungim un an, dar apoi nu ştiu cât mai rămânem pe aici".

Parlamentarii USR par mai preocupaţi de măsurile de protecţie pe care Guvernul trebuie să le ia pentru angajaţi şi angajatori în această perioadă şi imediat ce actuala criză se va sfârşi, decât de tergiversarea aprobării decretului prezidenţial în Legislativ. Preşedintele USR, Dan Barna, a avut, la sfârşitul săptămânii, o întâlnire cu premierul Ludovic Orban, întrevedere în cadrul căreia i-a solicitat şefului Guvernului să oprească "baronii locali să continue risipirea bugetelor pe care le au la dispoziţie", dar şi mărirea capacităţii de testare naţională pentru COVID-19.

Dan Barna a precizat: "Orice achiziţie publică făcută în acest moment trebuie să fie responsabilă şi e justificată doar dacă are legătură cu efectele crizei. Nu panseluţe, nu borduri, nu servicii de PR. Aici, adaug şi un apel către autorităţile administraţiei publice locale: până intervine Guvernul, daţi dovadă că vă pasă de oamenii care v-au pus acolo. Opriţi achiziţiile < < de casă > > şi ocupaţi-vă exclusiv de priorităţile reale cărora trebuie să le facem faţă".

Cei de la USR mai doresc măsuri ferme împotriva poluatorilor, prelungirea neechivocă a măsurilor de protecţie socială prin şomaj tehnic care expiră odată cu primul decret de instaurare a a stării de urgenţă, mai multă transparenţă în comunicarea publică a efectelor pandemiei şi a măsurilor aflate în pregătire, accelerarea avizării producătorilor locali de materiale şi echipamente de protecţie pentru a acoperi necesarul actual la nivel naţional.