PREMIERĂ: Judecătorii anulează soluţia despăgubirii prin acţiuni la "Fondul Proprietatea"

• Curtea de Apel Bucureşti a hotărât, în premieră, dreptul unui proprietar să fie despăgubit în bani, iar nu în acţiuni la Fondul Proprietatea

• Instanţa consideră că proprietarii despăgubiţi prin acţiuni la "Fondul Proprietatea" nu au putut intra în posesia banilor decât vânzând titlurile cu mult sub valoarea lor oficială

În premieră, o instanţă din România decide ca un proprietar să fie despăgubit în bani, iar nu în acţiuni la Fondul Proprietatea.

Curtea de Apel Bucureşti a comunicat, la sfârşitul săptămânii trecute, lui Ilie Nicolae, că are dreptul la des-păgubiri de 972.000 de euro, pentru că familia sa a fost deposedată abuziv de un imobil, înainte de 1989.

Domnul Ilie chemase anul trecut în judecată Primăria Capitalei pentru că nu i-a soluţionat, în termen, cererea de despăgubire pe imobilul respectiv. Tribunalul Bucureşti i-a dat dreptate proprietarului, iar Primăria a făcut apel.

Gheorghe Piperea, avocatul care l-a reprezentat pe proprietarul de drept, ne-a declarat că a solicitat ca despăgubirile să fie acordate fie în bani, fie în acţiuni la Fondul Proprietatea.

"Curtea de Apel a considerat compensarea prin Fondul Proprietatea ca nefiind o soluţie justă de des-păgubire, acordând dreptul la despăgubire în bani - echivalentul a 972.000 de euro", susţine Gheorghe Piperea.

Hotărârea Curţii de Apel este definitivă, dar nu irevocabilă; ea poate fi atacată cu recurs de către Primăria Capitalei, în termen de 15 zile de la comunicare.

Până atunci, hotărârea este executorie. Adică, Ilie Nicolae poate trece la executarea Primăriei pentru a-şi primii banii.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a emis mai multe decizii, în ultimii ani, prin care a arătat că "Fondul Proprietatea" nu reprezintă o soluţie funcţională capabilă să repare prejudiciile provocate proprietarilor prin preluările abuzive făcute de statul român, înainte de 1989.

Acum, Curtea de Apel menţionea-ză că hotărârile CEDO au statuat că, atunci când restituirea în natură a unui imobil nu era posibilă, statul trebuia să acorde despăgubiri beneficiarului dreptului de restituire, acoperindu-i integral prejudiciul suferit.

Curtea de Apel consideră că nici modificările aduse la legea de înfiinţare a Fondului Proprietatea, care au permis ca proprietarii să poată fi despăgubiţi, în bani, până la valoarea de 500.000 de lei, iar restul în acţiuni, şi nici faptul că, din martie 2008, a fost permisă tranzacţionarea acţiunilor Fondului Proprietatea, nu sunt măsuri sufieciente.

Dimpotrivă.

Poziţia judecătorilor Curţii de Apel este chiar dură: "Cu toate aces-tea, întrucât până în prezent, Fondul nu a fost înregistrat la Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, fiind astfel încălcată obligaţia prevăzută de Legea 247/2005, proprietarii care au fost despăgubiţi cu acţiuni la acest organism de plasament colectiv nu pot intra în posesia banilor decât prin vânzarea acţiunilor pe piaţa neagră, primind un preţ cu mult sub valoarea lor oficială. Diferenţa de preţ se explică prin riscul pe care şi-l asumă cumpărătorul, întrucât încă nu se ştie care va fi valoarea unei acţiuni la tranzacţionare pe o piaţă reglementată" (puteţi consulta integral sentinţa Curţii de Apel pe site-ul www.bursa.ro).

Judecătorii mai susţin că această situaţie a fost reţinută şi de CEDO, prin hotărârea din data de 20 iulie 2006, pronunţată în cauza Radu împotriva României: "Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, în principal, că Fondul Proprietatea nu funcţionează de o manieră susceptibilă de a conduce la acordarea efectivă a unei indemnizaţii. Unul din argumentele care au condus la această concluzie a fost acela că funcţionarea efectivă a Fondului Proprietatea implică parcurgerea prealabilă a unor operaţiuni care nu au fost încă finalizate, în vederea realizării cotării la bursă".

Principalul aspect reţinut de Curtea de Apel Bucureşti este faptul că Fondul nu a fost înregistrat, nici până acum, la Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare ca alt organism de plasament colectiv (AOPC).

Coincidenţa face ca, în aceeaşi zi în care Ilie Nicolae primea comunicarea de la Curtea de Apel, regulamentul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare privind înregistrarea Fondului Proprietatea la CNVM să fie publicat în Monitorul Oficial.

Chiar şi aşa, este puţin probabil că Fondul va reuşi să se listeze măcar în acest an la bursă, la cinci de la înfiinţarea sa.

De aceea, hotărârea Curţii de Apel elimină, cel puţin deocamdată, Fondul Proprietatea ca soluţie viabilă pentru despăgubirea proprietarilor.

Ceea ce arată că, juridic, Fondul Proprietatea nu şi-a atins vocaţia pentru care a fost înfiinţat, nici după cinci ani, deşi a fost promovat ca urgenţă, într-o grabă teribilă, fiind ocolit circuitul normal al dezbaterilor parlamentare.

Cine răspunde că, după atâţia ani, plătim şi acţiunile la Fondul Proprietatea, dar şi bani drept despăgubire?

Ba pe deasupra îi despăgubim, cu milioane de euro, şi pe foştii directori ai Fondului Proprietatea, demişi şi ei abuziv...