Premiul Nobel pentru Medicină, acordat britanicului John B. Gurdon şi japonezului Shinya Yamanaka

Premiul Nobel pentru Medicină pe anul 2012 a revenit japonezului Shinya Yamanaka şi britanicului John Gurdon, a anunţat ieri, la Stockholm, secretarul Comitetului Nobel pentru Medicină, Goran K. Hansson, în cadrul unei ceremonii transmise live pe site-ul oficial al Premiilor Nobel. Cei doi erau consideraţi favoriţi de către presa suedeză înaintea decernării premiului.

Japonezul Shinya Yamanaka şi britanicul John Gurdon au fost recompensaţi pentru cercetările lor asupra reprogramării nucleare, o tehnică ce permite transformarea celulelor adulte în celule stem capabile să creeze toate tipurile de ţesut uman. "Această descoperire a revoluţionat înţelegerea modului în care se dezvoltă celulele şi organismele", conform comuni­catului publicat pe site-ul Nobel.

În 1962, John B. Gurdon a des­coperit că specializarea celulelor este reversibilă. În cadrul unui experiment devenit clasic, el a înlocuit nucleul celular imatur dintr-o celulă ou (embrionară) de broască cu nucleul prelevat de la o celulă intestinală matură. Celula embrionară modificată s-a dezvoltat într-un mormoloc de broască normal. El a demonstrat că ADN-ul celulei mature, deşi specializate, dispunea de toate informaţiile necesare pentru dezvoltarea tuturor celorlalte celule specializate care alcătuiesc organismul broaştei.

Shinya Yamanaka, care se năştea exact în anul în care Gurdon realiza această descoperire, a reuşit după mai bine de 40 de ani, în 2006, să reprogrameze celule mature de şoareci pentru a deveni celule stem (imature, nespecializate). În mod surprinzător, prin introducerea a doar câtorva gene, el a reuşit să reprogrameze celulele mature în celule stem pluripotente - celule imature, capabile să se specializeze în orice tip de celulă a organismului.

Aceste descoperiri au schimbat complet felul în care este înţeles fenomenul dezvoltării celulare şi în special al specializării celulare. În prezent oamenii de ştiinţă examinează variante de reprogramare a celulelor umane, deschizând noi drumuri în medicină, în ceea ce priveşte diagnoza şi tratamentul unor boli grave.

Toate organismele pluricelulare complexe se dezvoltă din celule ou fertilizate. În primele zile după fecundare, sau concepţie, embrionul este format din celule nespecializate, fiecare dintre acestea având potenţialul de a se specializa în toate tipurile de celule care formează organismul adult. Aceste celule sunt denumite celule stem pluripotente. Odată cu dezvoltarea embrionului, aceste celule se transformă în celule nervoase, celule musculare, celule hepatice ş.a.m.d. - fiecare dintre ele devenind specializate pentru îndeplinirea anumitor sarcini în organismul matur.

În trecut, această trecere de la celule nespecializate la celule specializate era considerată unidirecţională (ireversibilă).

John B. Gurdon are meritul că a schimbat manualele de anatomie, demonstrând că celulele specializate pot reveni la stadiul iniţial, de celule stem. El a pornit de la ipoteza că genomul unei celule specializate ar putea încă să păstreze toate informaţiile necesare de care este nevoie pentru (re)specializarea celulei respective. În 1962 el a testat cu succes această ipoteză, demonstrând că nucleul celulelor mature nu şi-a pierdut prin specializare capacitatea de a dezvolta noi organisme complet funcţionale.

Descoperirea lui Gurdon a fost iniţial primită cu scepticism de comunitatea ştiinţifică, însă a fost acceptată după ce şi alţi oameni de ştiinţă au realizat experimente cu rezultate similare. Această descoperire a deschis noi drumuri de cercetare, iar tehnica a fost rafinată până la nivelul la care a fost posibilă clonarea de mamifere.

Experimentul lui Gurdon a presupus, însă, îndepărtarea nucleului unei celule specializate şi apoi introducerea sa într-o altă celulă. Dar este oare posibilă şi transformarea unei celule mature intacte într-o celulă stem? La această întrebare a răspuns Shinya Yamanaka, reuşind un nou salt înainte în medicină, la mai bine de 40 de ani după descoperirea lui Gurdon.

Omul de ştiinţă nipon şi-a îndreptat atenţia asupra celulelor stem embrionare - celule stem pluripotente ce au fost prelevate din embrioni şi crescute în culturi, în laborator. Aceste celule au fost, iniţial, prelevate de la şoareci de către Martin Evans (Premiul Nobel din 2007) iar Yamanaka a încercat să descopere genele care menţineau aceste celule în stare imatură, nespecializate. Odată cu identificarea câtorva dintre aceste gene, el a testat posibilitatea reprogramării celulelor mature în celule nespecializate pluripotente.

Yamanaka şi colegii săi au introdus acest gene în diferite combinaţii, în celule mature din ţesuturi conjunctive, fibroblaste şi au examinat rezultatele sub microscop. În cele din urmă au descoperit o combinaţie funcţională, iar reţeta aces­teia a fost surprinzător de simplă. Prin introducerea a patru gene laolaltă, ei au putut să reprogrameze fibroblastele în celule stem nespecializate.

Descoperirea faptului că celule mature intacte pot fi reprogramate în celule stem pluripotente a fost publicată în 2006 şi a fost considerată imediat un mare salt înainte în domeniu.

• Fundaţia Nobel a diminuat cu 20% valoarea premiilor

În acest an, în contextul crizei economice, Fundaţia Nobel a diminuat cu 20% valoarea premiilor, fixând-o la 8 milioane de coroane suedeze (930.940 de euro), faţă de 10 milioane de coroane cu începere din 2001. Fiecare premiu constă într-o medalie, o diplomă per­sonală şi o recompensă financiară.

Premiul Nobel pentru Medicină a deschis sezonul 2012 al Premiilor Nobel, fiind primul acordat în acest an. Prestigiosul premiu pentru Pace şi cel pentru Literatură, ce urmează să fie atribuite la sfârşitul săptămânii, stârnesc însă cel mai mare interes.

Speculaţiile sunt la mare rang în ce priveşte premiul pentru Pace care va fi anunţat vineri. El ar putea să o recompenseze pe "Maica Tereza" a cartierelor sărace din Cairo, Maggie Gobran, pe militanta împotriva purtării voalului Sima Samar sau pe americanul Gene Sharp, apostol al nonviolenţei.

Laureatul premiului pentru Literatură va fi cunoscut joi. Canadiana Alice Munro, americanul Don DeLillo şi somalezul Nuruddin Farah se numără printre favoriţi.

Premiile pentru Fizică şi Chimie vor fi anunţate marţi şi, respectiv, miercuri, iar cel pentru economie luni, 15 octombrie.

Premiul pentru fizică a căpătat o turnură neaşteptată, odată cu des­coperirea în luna iulie a unei noi particule fundamentale care ar putea fi bosonul Higgs. Această des­coperire majoră ar putea fi răsplatită cu un premiu Nobel.

Primele premii Nobel pentru domeniile din ştiinţă, dar şi cele pentru literatură şi pace au fost oferite în 1901, în conformitate cu dorinţa testamentară a inventatorului dinamitei, Alfred Nobel.