Presa turcă: Aprecierea leului modifică exporturile României

Aprecierea dramatică înregistrată de leul românesc în acest an îi afectează pe micii producători, care sunt obligaţi să intre în faliment, provocând în acelaşi timp o modificare a structurii exporturilor, prin diminuarea ponderii bunurilor cu valoare adăugată mică, de genul textilelor, informează site-ul turkishdailynews.com.tr, citta de Rompres. De la începutul anului şi până în prezent, leul românesc s-a apreciat cu şapte procente în raport cu moneda euro, după o creştere de 10 procente în 2006, lăsând sute de exportatori locali, care nu s-au îndreptat spre pieţele financiare pentru a se proteja împotriva riscurilor valutare, expuşi la pierderi semnificative. Mulţi dintre producătorii români utilizează tehnologii învechite şi se concentrează pe producţia de bunuri de bază de genul textile, care sunt ieftin de produs, dar sunt sensibile la variaţiile de preţ.

"Exportatorii pierd lunar 25 milioane euro de fiecare dată când leul câştigă un nou procent", a declarat secretarul-general al Agenţiei Naţionale a Importatorilor şi Exportatorilor din România (ANEIR), Mihai Ionescu. ANEIR a cerut în mod repetat Băncii Naţionale să intervină pentru a deprecia leul, însă BNR a refuzat, apreciind că întărirea monedei naţionale ajută la menţinerea în frâu a inflaţiei. Oficial, BNR nu a mai intervenit de la finele lui 2005, când a cumpărat euro pentru a menţine leul la un nivel scăzut.

Aprecierea leului este alimentată în principal de cererea externă, pe măsură ce investitori mizează pe profituri crescute pe fondul aderării României la Uniunea Europeană în 2007. Piaţa derivatelor din România este deocamdată într-un stadiu incipient, nu oferă companiilor stimulente pentru a se proteja faţă de riscurile valutare, însă analiştii consideră că cererile producătorilor ar putea fi exact ceea ce piaţa are nevoie.

"Noi asigurăm împotriva riscurilor pe bursele străine de valori, însă nu ne-am gândit că trebuie să prevenim riscurile provocate de cursul valutar. Ne descurajează lipsa de experienţă", a spus directorul pentru dezvoltare al producătorului de echipament auto Electroprecizia, Şerban Carsteanu. România are nevoie urgentă de exporturi pentru a contrabalansa creşterea importurilor şi a menţine sub control deficitul de cont curent, situat la puţin peste 20% din Produsul Intern Brut. În primele cinci luni ale anului, exporturile au crescut cu 12,7 procente, însă importurile au crescut cu 28,6 procente, astfel că deficitul de cont curent s-a dublat comparativ cu perioada similară a anului trecut, la 5,94 miliarde euro.

Economiştii avertizează că deficitul ar putea provoca prăbuşirea leului, în cazul în care inves­tiţiile străine din România se micşorează sau pieţele globale îşi pierd interesul pentru economiile emergente. Marea parte a exporturilor româneşti, dintre care 70% merg către Uniunea Europeană, sunt produse de companii străine sau pentru contractori străini care au acces la o tehnologie superioară.

"Mulţi dintre micii exportatori vor dispărea din cauza lipsei strategiilor de investiţii şi a dorinţei de a se proteja, însă aceasta nu va fi o tragedie", a spus analistul şef ABN Amro, Radu Crăciun, apreciind că investiţiile străine directe sunt ridicate şi vor genera exporturi.

România are o reputaţie bună în cazul produselor de textile şi pielărie, care reprezintă aproximativ un sfert din exporturi. Însă competiţia producătorilor asiatici a redus exporturile de textile cu două procente în acest an, în timp ce vânzările de echipamente electrice au crescut cu 33 la sută în 2006. Analiştii se aşteaptă la diminuarea în continuare a exporturilor de textile în 2007.