Românii din diaspora se vor întoarce acasă nu numai pentru salariu, ci vor predictibilitate în ceea ce priveşte nivelul de trai, a declarat, sâmbătă, Emanuel Victor Picu, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM).
"Românii se vor întoarce acasă nu numai pentru salariu. Oameni nu se întorc să lucreze în România dacă nu ştiu exact la ce se întorc. În momentul acesta, ANOFM are înscrise locurile de muncă pe site, există o bază de date. Ideea este să venim mai mult către zona aceasta de consiliere şi să mergem pe zona de mediere dintre angajator şi angajat, nu doar să transmitem printr-un site anumite locuri de muncă. Eu cred că este foarte important ca aceste discuţii care se vor face să se facă în mod concret între partenerii sociali, cu patronatele, cu marii angajatori, pentru ca românii care se întorc în ţară să se întoarcă pentru o perioadă lung de timp şi să aibă o predictibilitate în ceea ce priveşte locurile de muncă în ţară. Aici (în România, n.r.) vorbim şi despre condiţiile de trai, de condiţiile sociale - sistemul de sănătate, sistemul de educaţie. Foarte mulţi dintre cei care sunt plecaţi au copii care sunt deja încadraţi în sistemul educaţional de acolo, într-un sistem de sănătate foarte bine pus la punct", a spus Picu.
Acesta a menţionat că discuţii generale pe subiectul atragerii românilor din străinătate să revină în ţară au demarat recent.
"Ieri (vineri, 31 ianuarie 2020, n.r.) au început nişte discuţii la nivel general, nu s-a discutat concret despre Marea Britanie. Există o fereastră de oportunitate pentru Marea Britanie, dar măsurile aplicate trebuie să fie aplicate pentru toţi românii, nu numai pentru cei din Marea Britanie", a afirmat şeful ANOFM.
Un raport al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), publicat la jumătatea anului trecut, arată că trei sferturi (75%) din declinul populaţiei României, între anii 2000 şi 2018 (de la 22,4 milioane la 19,5 milioane), a fost cauzat de emigrare, diaspora românească fiind a cincea cea mai mare din lume.
Potrivit documentului, intitulat ''Talent Abroad: A Review of Romanian Emigrants'' (Talent în străinătate: o recenzare a emigranţilor români), în 2015-2016, un număr de 3,6 milioane de persoane născute în România (17%) trăiau în ţările OCDE, dintre care 54% erau femei.
Între 2000-2001 şi 2015-2016, numărul emigranţilor români a crescut cu 2,3 milioane. Italia, cu aproape o treime din populaţia emigranţilor români (peste un milion), a fost ţara gazdă lider, urmată de Germania (680 000) şi Spania (573 000).
În ceea ce priveşte numărul şi locurile de emigrare, documentul detaliază că emigranţii din România au reprezentat cel de-al şaselea cel mai mare grup de emigranţi în ţările OCDE în 2015-2016 şi cel mai mare grup de emigranţi din regiunea vecină a României. Între 2000-2001 şi 2015-2016, numărul acestora a crescut cu 2,3 milioane până la 3,4 milioane. Cea mai mare parte a acestei creşteri (1,1 milioane de emigranţi) a avut loc între 2005-2006 şi 2010-2011.
Compoziţia demografică a emigranţilor români a evoluat: în timp ce ponderea femeilor a rămas stabilă la 51%, un proces de întinerire poate fi observat în rândul emigranţilor, peste 90% dintre ei având vârstă de muncă.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 02.02.2020, 09:14)
Din ce se vede din tabelul de mai sus.majoritatea emigratiei este in perioada lui Basescu a slugilor si distrugatorilor lui.Majoritatea parlamentarilor si guvernantilor nu stiu decat sa-si faca lor favoruri si sa mai arunce firimituri si celor care aduc un plus la buget.La fel este ministrul sanatatii care provine din privat si face favoruri privatilor.Este un proverb„lupul isi schimba parul dar naravul nu”.Escroci si nesimtiti au fost,la fel raman.