EnglishOamenii de afaceri români au greşit în 1990, cînd au plecat de pe pieţele tradiţionale în care exportau, întorcîndu-şi privirea, în majoritatea cazurilor, spre Uniunea Europeană, a declarat Ştefan Popa, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB), citat de Rompres.
"În prezent, CCIB acţionează în direcţia reorientării firmelor cu potenţial de export spre ţări pe care le-am părăsit şi unde produsele româneşti erau apreciate - Federaţia Rusă, Africa, ţările caucaziene", a spus Ştefan Popa. CCIB se află în prezent în discuţii avansate cu oameni de afaceri sîrbi, care doresc un parteneriat pentru exportul de produse ale industriei uşoare pe piaţa rusă.
CCIB îi încurajează, prin misiuni de afaceri şi diversificarea exporturilor. De altfel, ca ţară balcanică, România are atît o serie de responsabilităţi, cît şi de interese comune pentru că "viitorul Balcanilor este o problemă a Europei", după cum apreciază Ştefan Popa. "Există multe voci autorizate, din vest care pledează pentru ideea ca 2014, anul în care se vor împlini 100 de ani de la momentul Sarajevo, ţările din Balcani care au dreptul moral să facă parte din Uniunea Europeană să se integreze pe această piaţă economică", a spus preşedintele CCIB.
În prezent, CCIB a elaborat o strategie de abordarea a pieţelor după specificul fiecăreia, diseminarea informaţiilor urmînd a se face în cadrul unor simpozioane bine mediatizate în rîndul comunităţii oamenilor de afaceri. Preşedintele CCIB a apreciat ca prioritară realizarea practică a parteneriatelor public-privat între Guvern şi entităţi ale oamenilor de afaceri. "Poate că şi noi, reprezentanţii CCIB, ar trebui să fim mai insistenţi în ceea ce priveşte aplicarea practică a parteneriatelor public-privat", a spus Ştefan Popa. CCIB a devenit o cameră nouă de comerţ în cadrul Camerelor de Comerţ şi Industrie ale României începînd cu 19 iulie 2005. De altfel, data considerată ca marcînd renaşterea Camerei Bucureştiului a fost 15 aprilie 2005, cînd în urma deciziei Adunării generale a comunităţii oamenilor de afaceri locale s-a creat o nouă Cameră de Comerţ Teritorială.
• Încercarea de creştere a TVA-ului este o compensaţie a aplicării taxei unice pe profit
Creşterea TVA-ului nu ar trebui să aibă loc în acest moment, economia nefiind pregătită pentru această măsură, a mai declarat preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, Ştefan Popa.
"Cred că nişte măsuri inteligente şi ferme privind reducerea corupţiei la vîrf, în principal, şi încercări eficiente de reducere a pieţei negre şi a pieţei gri vor face ca Ministerul Finanţelor Publice să găsească resursele care să compenseze aceste fonduri ce ar veni din creşterea TVA-ului", a spus preşedintele CCIB. De altfel, preşedintele apreciază că încercarea de creştere a TVA-ului este o compensaţie a aplicării taxei unice pe profit, Ministerul Finanţelor Publice trebuind să adune, în acest moment, alte fonduri la bugetul de stat.
În acest context, CCIB este dispusă să coopereze cu Executivul pentru găsirea de soluţii funcţionale de reducere a muncii la negru. Guvernul şi comunitatea oamenilor de afaceri au, în esenţă, aceleaşi hopuri adică realizarea unei economii româneşti de piaţă puternice. "Atunci cînd dorim să punem în practică prevederi asupra cărora în principiu suntem de acord, avem poziţii diferite", a precizat Ştefan Popa.
Preşedintele CCIB a ţinut să sublinieze şi din postura de "om care provine din economia reală", că nu este momentul măririi TVA-ului. Ca reprezentant al mediului de afaceri, Ştefan Popa apreciază că se pot găsi soluţii eficiente de creştere a unor venituri din zona neagră şi gri la bugetul statului. "Nu îmi fac iluzii, piaţa neagră şi gri vor exista întotdeauna. Problema este aducerea celor care fac astfel de operaţiuni să conştientizeze că există pîrghii de reducere a corupţiei", a spus Popa.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
