PREŞEDINTELE CNIPMMR FLORIN JIANU: "Shinzo Abe va percepe ca pe un afront momentul demiterii lui Tudose"

Demiterea premierului Mihai Tudose va fi percepută de Japonia drept un afront, a declarat, ieri, Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), în contextul în care prim-ministrul insulei din Pacific a ajuns, ieri, în Capitală, nu a mai avut cu cine să se întâlnească, la Palatul Victoria.

"Premierul Japoniei va privi ca pe un afront faptul că nu are cu cine să se întâlnească la Palatul Victoria, iar noi pierdem o şansă cu care ne întâlnim o dată la două decenii. Gândiţi-vă din ce cultură vine premierul Japoniei şi cum va primi domnia sa acest lucru. Japonezii ţin foarte mult la etichetă şi se vor gândi că nu ne-am putut abţine nici măcar o zi şi să convocăm CExN-ul PSD după ce Shinzo Abe ar fi plecat de la noi din ţară", a subliniat domnia sa, amintind că Shinzo Abe se află într-un periplu prin statele sud-est europene şi prin cele baltice, căutând parteneri comerciali pentru Japonia.

Viitoarea guvernare a ţării noastre ar trebui să se desfăşoare sub trei auspicii, respectiv profesionalism, integritate şi performanţă, consideră Florin Jianu.

Domnia sa a făcut aceste declaraţii menţionând că anul acesta şi anul viitor ţara noastră va avea de trecut peste încercări importante, mai exact Centenarul şi preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene.

"CNIPMMR consideră că, pentru aceşti doi ani şi pentru viitorul guvern, este foarte important să redefinim un proiect de ţară, care să îi aducă pe toţi alături şi care să poziţioneze România în această competiţie globală. Proiectul, pe care noi îl propunem se nu-meşte, generic, «România antreprenorială» şi credem că România celor 100 de ani trebuie să fie puternică din punct de vedere economic, modernă şi să ofere tuturor cetăţenilor săi posibilităţi de dezvoltare, aici, în ţară", a adăugat preşedintele Consiliului IMM-urilor.

Florin Jianu a menţionat că CNIPMMR a stabilit câteva direcţii de acţiune în acest sens, precizând: "În primul rând credem că administraţia trebuie să se modernizeze, iar activitatea acesteia să treacă în sfera digitală, ceea ce alte ţări fac deja (exemplul Estoniei). Acest proiect de ţară poate fi realizat în doi-trei ani de zile, însă ţara noastră trebuie să îşi propună această evoluţie a digitalizării. Bineînţeles, digitalizarea presupune şi o administraţie inteligentă, ceea ce înseamnă că foarte mulţi oameni din administraţia publică trebuie să îşi eficientizeze activitatea, să aibă criterii de performanţă şi, de ce nu, chiar să renunţăm la o parte din angajaţii de la stat. Dacă în domeniul privat avem un deficit uriaş de forţă de muncă, credem că, la stat, avem prea mulţi angajaţi şi prea multă ineficienţă".

În al doilea rând, acest proiect presupune şi debirocratizarea, iar ţara noastră trebuie să îşi propună ca obiectiv în următorii doi ani, intrarea în primele 20 de ţări la nivel global în ceea ce priveşte uşurinţa de face afaceri, a mai opinat domnul Jianu, explicând: "Proiectul presupune şi aplicarea legii debirocratizării pe care noi am propus-o şi care spune că statul trebuie să se abţină în a solicita informaţii pe care le deţine deja".

CNIPMMR consideră că este nevoie de investiţii făcute inteligent, măsurabil, de investiţii asumate şi foarte clar definite.

Consiliul IMM-urilor atrage atenţia şi asupra absorbţiei fondurilor europene.

Preşedintele CNIPMMR a mai afirmat: "Pentru mediul de afaceri este nevoie de stabilitate şi predictibilitate, precum şi de câteva instrumente care pot fi realizate în următorii doi ani. (...) Este posibil să trăim o perioadă de instabilitate care va avea repercusiuni majore în ceea ce înseamnă economia".

Preşedintele CNIPMMR consideră că înfiinţarea Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat (MMACA) a fost benefică, însă menţionează că, din păcate, actualul ministru nu a adus în atenţia Guvernului toate aspectele care ar fi necesitat acest lucru atenţia Executivului. (...) Considerăm, în continuare, că viitorul guvern va trebui să aibă un astfel de minister, cu un ministru care să îndeplinească trei criterii: profesionalism, integritate şi mai ales prerformanţă, altfel nu vom avea valoare adăugată. Ne dorim să avem un guvern cât de repede se poate".

• Cadrul legislativ - modificat de 1.388 de acte normative, anul trecut

Guvernul a legiferat 80% din actele normative din 2017, în timp ce Parlamentul doar 20% (278 de legi), aproape jumătate fiind, de fapt, legi de punere în aplicare ale ordonanţelor de urgenţă date de Guvern, a precizat, ieri, Florin Jianu.

Domnia sa a adăugat: "Dacă extragem şi aceste legi, rămân aproape 10% legiferate din partea Parlamentului şi 90% din partea Guvernului. Aici este un lucru foarte interesant, pentru că Parlamentul devine, practic, o anexă de legiferare a Guvernului. Avem circa 450-460 de parlamentari care ar trebui să legifereze sau să eficientizeze legile, să le simplifice, să debirocratizeze. Înspre ce anume ne îndreptăm dacă Guvernul devine principalul for de legiferare în România? Care mai este rolul şi esenţa Parlamentului la noi în ţară?".

Cadrul legislativ a fost modificat major anul trecut (1.388 de acte normative), iar 45% dintre ele (aproape 700 de acte normative) au impact asupra mediului de afaceri, a mai declarat, ieri, Florin Jianu, subliniind faptul că este aproape imposibil ca un întreprinzător să ţină pasul cu modificările legislaţiei.

Preşedintele CNIPMMR a amintit şi de principiul legiferării inteligente aplicat în UE, prin programul "REFIT", care presupune o aplicare inteligentă a reformelor legislative şi simplificarea acestora.

CNIPMMR solicită aplicarea unor principii inteligente de reglementare, respectiv un proces decizional deschis şi transparent, teste IMM, o sarcină administrativă mai mică, asigurarea separaţiei puterilor în stat şi o respectare a principiului fiscalităţii, care spune că actele normative cu impact asupra mediului de afaceri nu pot fi modificate cu mai puţin de şase luni înainte de aplicare.

CNIPMMR a propus o serie de instrumente, printre care un comitet independent de evaluare a impactului care controlează calitatea şi necesitatea actelor administrative, un program de acţiune pentru reducerea sarcinilor administrative şi a birocraţiei - care trebuie să fie în directa subordonare a prim-ministrului - şi o planificare inteligentă anticipată a legislaţiei.

În privinţa "revoluţiei fiscale", Jianu a precizat: "Noi am făcut un test IMM, o analiză post impact, după ce ordonanţa de urgenţă pentru modificarea Codului Fiscal a fost asumată în Guvern.

Doi din trei întreprinzători au spus că nu vor aplica transferul contribuţiilor şi vor aştepta să vadă cum va ieşi legea din Parlament, iar 75% dintre ei nu iniţiaseră negocierile colective". Domnia sa nu poate spune dacă ar trebui să se renunţe la această ordonanţă de urgenţă sau nu, pe motiv că ar atrage după sine foarte multe consecinţe, întrucât bugetul de stat a fost aprobat pe baza acestei ordonanţe, iar unele dintre companiile mari au făcut, deja, negocierile colective şi au semnat noile con-tracte de muncă.