PREŞEDINTELE-JUCĂTOR A DEVENIT ŞI GUVERNATOR: "Vom menţine cursul între 4 şi 5 lei"

• S&P: Doar 50-70% din creanţele în valută pot fi recuperate în cazul intrării României în incapacitate de plată

"Unul dintre obiectivele principale pentru reducerea efectelor crizei economice este menţinerea unui curs de schimb leu-euro acceptabil, care să nu treacă pragul de 5 lei la un euro, dar nici să scadă sub 4 lei la un euro, deoarece astfel ar fi afectate exporturile," a declarat ieri preşedintele Traian Băsescu, în deschiderea lucrărilor Forumului Economic Român de la Bucureşti. Domnia sa a mai adăugat: "Se pare că în ultimele zile leul nu se simte foarte bine din cauza întăririi euro, dar sperăm să ne putem menţine în limita prestabilită".

Dincolo de marja destul de largă de oscilaţie a monedei naţionale, domnul Traian Băsescu pare să transmită că ţine un ochi şi pe cursul de schimb şi nu va lăsa să fie afectat de conflictele politice, după cum apreciază economiştii.

"Este de înţeles intenţia preşedintelui de a asigura investitorii că avem o economie stabilă", ne-a spus Liviu Voinea, director executiv al Grupului de Economie Aplicată (GEA), adăugând că menţinerea controlului asupra cursului de schimb este o atribuţie ce aparţine băncii centrale, dat fiind sistemul de flotare controlată.

Domnul Voinea a mai precizat că tendinţa normală este cea de depreciere a leului, "cursul fiind mai bun decât ar justifica fundamentele economice".

Deşi nu se poate vorbi despre o plajă optimă în care poate oscila moneda naţională, din cauza intereselor contradictorii ale exportatorilor faţă de populaţie sau companii, unii dealeri din piaţă susţin că totuşi nivelul de 4,2-4,3 lei/euro ar constitui un curs de echilibru în acest moment.

Nicolae Alexandru Chidesciuc, senior economist la ING Bank atrage atenţia că deprecierea cursului de schimb nu este decât o consecinţă a problemelor din economie: "Există derapaje considerabile, care, în loc să se diminueze, se accentuează, printre cele mai importante fiind decalajul de la nivelul deficitului bugetar şi decalajul dintre productivitatea muncii şi salarii. Până nu vom rezolva aceste probleme, nu putem spera la o întărire a leului".

• S&P ne dă calificativul "3" pentru gradul de recuperare a creanţelor creditorilor în monedă străină

Agenţia de rating Standard&Poor"s (S&P) a acordat ieri, ţării noastre, calificativul "3" pentru gradul de recuperare a creanţelor creditorilor în monedă străină, ce semnifică recuperarea a 50-70% din datoriile ţării, în caz de intrare a României în incapacitate de plată, în urma unei "ajustări dezordonate" a cursului valutar, potrivit raportului publicat ieri de S&P.

Laurian Lungu, managing partener în cadrul Macroanalitica a apreciat că ratingul nu schimbă cu mult datele problemei, reprezentând doar o recuantificare a ratingului anterior.

Ratingul de redresare este bazat pe un scenariu care admite o ajustare şubredă a ratei de schimb a ţării, rezultând din contracţia economică şi creşterea incertitudinilor politice. "Un eşec al României de a îndeplini condiţiile acordului cu FMI şi UE, din cauza mediului extern de finanţare slab, va duce la deprecierea continuă a monedei naţionale", potrivit S&P, adăugând că acest fapt va reduce pe rând rezervele în valută ale Băncii Centrale şi va duce la retragerea de către băncile străine a sprijinului subsidiarelor lor din România.

"Considerăm că această măsură ar fi urmată de grave probleme financiare şi ar implica susţinerea din partea guvernului, rezultând într-o majorare semnificativă a datoriei generale guvernamentale", potrivit S&P. Agenţia de rating mai precizează: "Cum sprijinul creditorilor oficiali nu va mai fi posibil, guvernul, după părerea noastră, nu va fi capabil să îndeplinească necesităţile de finanţare ale ţării".

În prezent, ratingul României pentru împrumuturile în monedă străină este "BBplus/B", iar cel pentru credite în lei "BBB minus/A-3", ambele cu perspectivă negativă.