Preşedintele şi premierul, chemaţi în judecată de Tokes Laszlo pentru retragerea Ordinului Naţional Steaua României

Avocatul Kincses Elod, care îl reprezintă pe europarlamentarul Tokes Laszlo, a anunţat, luni, la Târgu Mureş, chemarea în judecată a preşedintelui Klaus Iohannis şi a premierului Dacian Cioloş, prin deschiderea unei acţiuni în contencios administrativ la Curtea de Apel Bucureşti, pentru anularea decretului prezidenţial de retragere a Ordinului Naţional Steaua României, informează Agerpres.

"Expediez astăzi la Curtea de Apel Bucureşti acţiunea în contencios administrativ. În cazul în care nu vom câştiga la Curtea de Apel, vom exercita calea de atac la ÎCCJ. Eu nutresc speranţa că preşedintele trebuie să exercite calea de atac. Nu numai preşedintele este chemat în judecată, ci şi primul ministru al României în calitate de contrasemnatar. Cer anularea Decretului Prezidenţial numărul 290 din 04.03.2016 contrasemnat de primul ministru, publicat în Monitorul Oficial partea I numărul 168/04.03.2016, prin care s-a dispus retragerea Ordinului Naţional Steaua României în grad de cavaler, care i s-a acordat lui Tokes Laszlo prin Decretul Prezidenţial nr. 1864/14.12.2009, publicat în Monitorul Oficial 884/2009", a arătat avocatul într-o conferinţă de presă.

Avocatul Kinsces Elod consideră că preşedintele României ar fi încălcat Constituţia, în sensul nerespectării prevederilor referitoare la idealurile Revoluţiei din 1989, şi că, potrivit Decretului nr. 884/2009, clientul său a fost decorat "pentru rolul jucat în declanşarea revoltei populare de la Timişoara, nu pentru a tăcea din gură".

El a susţinut că în acţiunea în contencios a ridicat excepţia nulităţii absolute a Hotărârii Consiliului de Onoare pentru Ordinul Naţional Steaua României din data de 20 noiembrie 2013 pentru două motive: încălcarea dreptului la apărare în faţa comisiei şi incompatibilitatea celor două membre, "Gabriela Vrânceanu Firea şi Ecaterina Andronescu, care au fost şi denunţătoare şi judecătoare".

În acţiune se mai arată că hotărârea Consiliului de Onoare nu avea forţă obligatorie pentru preşedintele României şi că instanţele de judecată nu au cercetat cauza în fond, ci au reţinut că hotărârea Consiliului nu putea fi cenzurată pe calea contenciosului administrativ, admiţând excepţia inadmisibilităţii acţiunii.