Preţul susţinerii cursului - încetinirea creşterii economice şi şomajul

• (Interviu cu domnul Mişu Negriţoiu, director general ING Bank)

Reporter: Situaţia politică actuală ne-a pus deja probleme, prin întârzierea tranşelor din acordurile financiare internaţionale.

Cum este influenţat, în opinia dumneavoastră, sistemul financiar de către situaţia politică?

Mişu Negriţoiu: Desigur că nu este o situaţie plăcută. Din păcate, ne confruntăm cu un ciclu electoral suprapus pe o criză economică, dar şi o criză politică - prin guvernul minoritar de tranziţie care nu are capacitate completă de a lua decizii. Sistemul financiar este influenţat tocmai prin această imposibilitate a guvernului de a adopta decizii de natură să corecteze dezechilibrele macroeconomice, în principal deficitul bugetar. Sistemul financiar este influenţat, dar indirect. În schimb, sectorul privat este afectat în mare măsură pentru că disponibilităţile financiare existente pe piaţă sunt absorbite de deficitul bugetar, iar pentru producţie şi pentru dezvoltare nu mai rămân resurse. În asta, văd o mare piedică în relansarea creşterii economice în trimestrul patru şi la începutul anului viitor.

Reporter: Credeţi că statul va face rost de banii necesari pentru finanţarea deficitului, în lipsa tranşelor din acordurile internaţionale?

Mişu Negriţoiu: Pentru stat nu este greu să facă rost de bani. Dar, dacă se îndatorează foarte mult, costurile de finanţare vor creşte. Probabil că Banca Naţională va asigura lichiditatea pentru ca băncile să poată împrumuta statul. Deja a făcut-o, prin eliberarea rezervelor obligatorii la depozitele în valută. Nu am nicio îndoială că, până la urmă, statul va reuşi să-şi facă plăţile.

Reporter: Cât timp o să continue statul să se mai împrumute de pe piaţa internă?

Mişu Negriţoiu: Am convingerea că, după alegeri, situaţia se va schimba. Criza politică din Româ-nia a avut un mare impact reputaţional asupra ţării şi asupra capacităţii de mobilizare de resurse internaţionale.

Statul se poate împrumuta, în continuare, chiar şi anul viitor, însă depinde care este structura acestor împrumuturi. Resursa cea mai bună este, totuşi, pe piaţa internaţională şi sunt convins că, după alegeri, se va contura o administraţie mai stabilă, care va putea să îşi asume angajamente internaţionale, astfel încât să îmbunătăţească imaginea României şi riscul de ţară. Probabil că se vor relua fluxurile de investiţii străine în România, inclusiv investiţii financiare.

Reporter: Agenţiile de rating au lansat avertismente că vor reduce ratingurile dacă nu îndeplinim condiţiile din acordurile internaţionale. Să înţelegem că dumneavoastră sunteţi încrezător că ne vom îndeplini angajamentele...

Mişu Negriţoiu: Consider că o să le îndeplinim până la urmă. Ratingul pentru România a fost deja coborât şi nu cred că situaţia se poate deteriora mai mult. Văd o îmbunătăţire anul viitor, atât sub aspect politic, cât şi economic. Deja s-a văzut că rezultatele trimestrului trei au fost mai bune decât cele precedente, iar în trimestrul patru există şanse să vedem o creştere economică.

Reporter: Pe ce căi vedeţi această revenire?

Mişu Negriţoiu: În primul rând, văd o stabilizare, în sensul că indicatorii macroeconomici încetează să se mai deterioreze prin oprirea hemoragiei cheltuielilor bugetare. În al doilea rând, mă aştept la o stabilitate a guvernării şi a administraţiei publice, care să inspire mai multă încredere în piaţă. În al treilea rând, vom asista, în opinia mea, la o reluare a exporturilor româneşti în pieţele vest-europene, însă acest lucru depinde şi de cât de încurajatoare vor fi politicile autorităţilor.

Reporter: Vedeţi vreun sector care să pornească motoarele mai repede?

Mişu Negriţoiu: Cred că sectoarele cu destinaţie de export vor merge mai bine. Am văzut şi anul acesta că cele mai performante au fost sectoarele care s-au bazat pe export şi aici mă refer în primul rând la sectorul auto. În al doilea rând, cred că ar trebui să evităm situaţia în care importurile distrug producţia internă. Deja, asistăm la reluarea importurilor. În ultima lună, deficitul de cont curent a crescut mai mult, ceea ce înseamnă că importurile sunt mai ieftine decât producţia internă. Aici, în continuare, cursul de schimb va fi o problemă, pentru că îi dezavantajează pe exportatori şi îi avantajează pe importatori. Faptul că ţara noastră importă orice, pentru că este "mai ieftin", din cauză că leul este şi a fost supraapreciat, a contribuit la creşterea consumului, dar, în acelaşi timp, la omorârea producţiei interne. Deci, anul viitor, este de dorit ca autorităţile să fie suficient de înţelepte ca să stimulze exportul sau să limiteze importurile în România prin politici fiscale sau monetare. După părerea mea, o uşoară depreciere a monedei naţionale la un nivel de echilibru ar fi de natură să încurajeze producţia locală şi crearea de locuri de muncă. Problema principală a anului viitor în România va fi şomajul, iar o doua problemă vor fi, probabil, împrumuturile neper-formante.

Reporter: Pentru că aţi vorbit de curs, cum vedeţi evoluţia sa anul viitor?

Mişu Negriţoiu: Noi vedeam cursul cu o uşoară depreciere spre sfârşitul anului şi în revenire anul viitor. Evoluţia va depinde foarte mult de sentimentul pieţei, depinde de revenirea investitorilor străini. Prognoza noastră pentru euro este de 4,3- 4,5 lei.

Deocamdată, vedem un curs destul de controlat şi probabil va continua să fie controlat şi anul viitor, cu preţul aferent - anul acesta criza, scăderea PIB-ului, iar, anul viitor, o creştere mai lentă a PIB-ului şi, mai ales, o creştere a şomajului.

Reporter: O altă problemă pe care aţi evidenţiat-o sunt creditele neperformante. Până când vor continua să crească?

Mişu Negriţoiu: După terminarea crizei, doi indicatori continuă să crească, iar aceştia sunt creditele neperformante şi şomajul. Dacă, anul viitor, se pune capăt scăderii economice, aceşti doi indicatori pot să mai continue să crească încă un an - un an şi jumătate.

Reporter: Adică...

Mişu Negriţoiu: Creditele neperformante şi şomajul vor continua creşterea tot anul viitor şi în anul 2011.

Reporter: Cum apreciaţi rezultatele ING Bank România din acest an şi ce estimări aveţi pentru anul viitor?

Mişu Negriţoiu: Anul acesta vom raporta rezultate superioare anului precedent. Anul viitor, mă aştept la o creştere a veniturilor şi la o scădere a provizioanelor. Per total, venitul net al băncii va fi în creştere. Ne concentrăm în viitor pe consolidarea reţelei noastre de distribuţie Până acum, am investit şi construit această reţea iar, în viitor, urmărim exploatarea potenţialului acesteia şi, implicit, creşterea producţiei noi.

Reporter: Ce măsuri aţi luat în această perioadă să îi ajutaţi pe clienţii care aveau probleme?

Mişu Negriţoiu: La retail, este foarte greu să stai de vorbă cu sute de mii de clienţi. Pentru clienţii persoane fizice, la cerere, am rescadenţat unele credite.

La persoane juridice, în schimb, am discutat cu fiecare client în parte, ne-am uitat la situaţii, la proiecţiile financiare ale fiecăruia, am discutat cu cărţile pe masă ce şanse de revenire au, acolo unde au scăzut vânzările, şi am ajustat creditele cores-punzător.

Reporter: Care este intenţia ING Bank cu privire la expunerea în ţara noastră?

Mişu Negriţoiu: Noi nu ne reducem expunerea. ING Bank este sub supravegherea băncii Centrale a Olandei şi se supune reglementărilor acesteia. Cu toate acestea, în România ne-am luat un angajament bilateral faţă de BNR în ceea ce priveşte finanţarea portofoliului nostru de credite. Putem să ne reducem expunerea pe anumiţi clienţi, dacă au probleme, dar, per total, anul viitor expunerea noastră în România va creşte.

Reporter: Cum vedeţi comportamentul BNR de la începutul crizei? Ce a făcut bine, ce a făcut rău şi ce putea să facă mai bine?

Mişu Negriţoiu: Sunt de părere că BNR-ul a ratat foarte multe obiective de un an încoace şi cred că a fost în contrasens cu politica de combatere a crizei. Banca Centrală ar fi trebuit să ia, în urmă cu un an, măsurile pe care le-a luat la ultima şedinţă a Consiliului de Administraţie (n.r. scăderea ratei rezervelor minime obligatorii la pasivele în valută). Ultimele decizii ale BNR dovedesc că ştia ce trebuie să facă sau că poate să facă. Prin comportamentul său, Banca Naţională a dezavantajat foarte mult sectorul privat.