Preţurile de consum din Statele Unite au înregistrat în aprilie cea mai mare creştere anuală din ultimii 13 ani, pe fondul cumulat al efectului de bază şi al revenirii economice puternice stimulate de transferurile fiscale operate de guvernul federal american. Indicele preţurilor de consum a înregistrat o creştere de 4,16% în aprilie 2021 comparativ cu aprilie 2020, conform datelor publicate ieri de Departamentul american pentru muncă. Aprilie 2020 a fost lună de lockdown economic şi social cu inflaţie foarte scăzută.
Lunar, inflaţia a înregistrat o rată de creştere de 0,8% doar în luna aprilie, creştere ce indică un impact nu doar din distorsiunile de anul trecut. Indicele inflaţiei de bază din SUA, ce elimină preţuri considerate volatile precum cele pentru alimente şi energie, a înregistrat de asemenea o creştere de 0,9%, cea mai mare rată de creştere lunară din ultimii 40 de ani, de la începutul anilor 1980. Inflaţia CORE a înregistrat astfel o rată anuală de 3% în aprilie.
Ziarul BURSA a scris încă de la începutul lunii aprilie că lunile de primăvară vor aduce cele mai mari rate ale inflaţiei din ultimele decenii în pieţele dezvoltate, cifre care ar putea conduce la rândul lor la noi episoade de vânzare masivă de titluri de stat şi majorare a dobânzilor suverane, evoluţii ce sunt asociate în general cu turbulenţe pe pieţele bursiere şi pieţele emergente.
Ieri, în urma raportului, obligaţiunile pe 10 ani emise de Trezoreria americană, cel mai important instrument financiar din economia financiară globală, au urcat puternic cu 3,4% la 1,68%, cel mai ridicat nivel din luna februarie, în contextul în care pieţele anticipează un puseu inflaţionist puternic în următoarea perioadă, nu doar unul tranzitoriu cum se aşteaptă Federal Reserve (Fed), banca centrală a Statelor Unite. Pieţele bursiere au continuat ieri corecţia pe fondul raportului privind inflaţia.
La evoluţia din pieţe din ultima perioadă a contribuit inclusiv poziţia Fed-ului, care a spus că va deveni mai degrabă reactivă decât proactivă în deciziile sale de politică monetară, decizii bazate pe evoluţia inflaţiei şi a aşteptărilor inflaţioniste. Noua strategie monetară a Fed a fost adoptată în luna august din 2020 pe fondul ideii că economia are nevoie de costuri de finanţare foarte scăzute ca piaţa muncii să îşi revină rapid.
Fed-ul se găseşte într-o poziţie nu tocmai bună în condiţiile în care economia se confruntă cu presiuni inflaţioniste pe de o parte şi cu încă 8 milioane de şomeri (6% rata şomajului) care nu existau înainte de pandemie pe de altă parte. Economiştii se aşteptau la o creştere lunară a inflaţiei de doar 0,2% şi la o rată anuală de 3,6%, raportul venind semnificativ peste aşteptări. În martie, inflaţia a crescut în ritm lunar cu 0,5% şi în ritm anual cu 2,3%.
Oficialii Fed se aşteaptă la un salt al inflaţiei în acest an până la 2,4% la finele lui decembrie şi la o revenire către ţinta de 2% a entităţii bancare centrale în anii următori. Unii analişti anticipează o rată anuală a inflaţiei de 4,1% pentru luna mai.
De asemenea, Institutul Naţional de Statistică (INS) va publica astăzi evoluţia ratei inflaţiei în România, iar analiştii Erste Group Research anticipează o rată anuală a inflaţiei de 3,2% în aprilie.