English
Comisia Europeană şi-a menţinut previziunile privind creşterea economiei UE la 1,4% în 2019 şi la 1,6% în 2020, dar a înrăutăţit estimarea pentru zona euro în 2020, de la 1,5%, la 1,4%, pe fondul incertitudinilor existente la nivel mondial, a anunţat, ieri, executivul comunitar. În cadrul previziunilor economice de vară, CE a menţionat: "Economia europeană urmează să înregistreze în 2019 al şaptelea an de creştere consecutivă, preconizându-se în acelaşi timp şi o expansiune a PIB-ului tuturor statelor membre. În zona euro, creşterea a fost mai puternică decât se preconiza în primul trimestru al anului, ca urmare a unor factori temporari, printre care iarna blândă şi relansarea vânzărilor de automobile. Creşterea s-a produs şi datorită unor măsuri de politică bugetară, care au stimulat venitul disponibil al gospodăriilor în mai multe state membre. Cu toate acestea, perspectivele pe termen scurt pentru economia europeană sunt umbrite de o serie de factori externi, printre care tensiunile comerciale la nivel mondial şi incertitudinea semnificativă la nivelul politicilor. Aceşti factori au continuat să afecteze încrederea în industria prelucrătoare, care este sectorul cel mai expus comerţului internaţional, şi se preconizează că vor slăbi perspectivele de creştere pentru restul anului".
La începutul acestui an, creşterea s-a bazat pe o serie de factori temporari, însă pentru restul anului se preconizează rezultate mai slabe, deoarece perspectivele de relansare rapidă a activităţii de prelucrare şi a schimburilor comerciale la nivel mondial s-au diminuat. Se preconizează că, în 2020, creşterea PIB-ului va fi mai puternică, în parte datorită unui număr mai mare de zile lucrătoare, arată Agerpres. Cererea internă, în special consumul casnic, continuă să impulsioneze creşterea economică în Europa, susţinută de o piaţă a forţei de muncă în continuare puternică. Se estimează că PIB-ul va creşte în toate statele membre ale UE în acest an şi în anul următor, dar creşterea va fi semnificativ mai puternică în anumite zone (de exemplu, Europa Centrală şi de Est, Malta şi Irlanda) decât în altele (Italia sau Germania), preconizează executivul comunitar.
Riscurile la adresa perspectivelor economice globale rămân foarte interconectate şi sunt, în principal, negative. Confruntarea economică prelungită dintre SUA şi China, alături de incertitudinea ridicată legată de politica comercială a SUA, ar putea prelungi actuala tendinţă descendentă a comerţului şi a industriei prelucrătoare la nivel mondial şi ar putea afecta şi alte regiuni şi sectoare. Această situaţie ar putea avea repercusiuni negative asupra economiei mondiale, inclusiv prin perturbări ale pieţelor financiare, avertizează CE.
De asemenea, tensiunile din Orientul Mijlociu amplifică potenţialul de creştere semnificativă a preţurilor petrolului. Pe plan intern, Brexit-ul rămâne o sursă majoră de incertitudine. În cele din urmă, există, de asemenea, riscuri semnificative care planează asupra factorilor de creştere pe termen scurt şi a dinamicii economice a zonei euro. Dificultăţile din industria prelucrătoare, dacă persistă, şi deteriorarea încrederii întreprinderilor ar putea influenţa şi alte sectoare şi ar putea afecta negativ condiţiile de pe piaţa muncii, consumul privat şi, în cele din urmă, creşterea economică.
"Toate economiile din UE urmează să crească în acest an şi în anul următor, chiar dacă expansiunea puternică din Europa Centrală şi de Est se află în contrast cu încetinirea înregistrată în Germania şi Italia. Rezilienţa economiilor noastre este pusă la încercare de dificultăţile persistente ale industriei prelucrătoare care decurg din tensiunile comerciale şi din incertitudinea politică. Pe plan intern, un Brexit fără acord rămâne o sursă majoră de risc", a declarat vicepreşedintele Valdis Dombrovskis, comisarul responsabil pentru moneda euro şi dialogul social, precum şi pentru stabilitatea financiară, serviciile financiare şi uniunea pieţelor de capital.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
