Previziunile iBanFirst: Vestul în aşteptare, Estul în creştere Băncile centrale occidentale îşi menţin politica monetară

În absenţa unor evenimente neaşteptate, băncile centrale occidentale nu îşi vor schimba politica monetară în cadrul reuniunilor de săptămâna viitoare, se arată într-un comunicat al iBanFirst, remis redacţiei. Atât Rezerva Federală (Fed) din Statele Unite, cât şi Banca Angliei (BoE), îşi vor păstra status quo-ul pentru încă o perioadă. Conform lui Alin Latu, Country Manager iBanFirst România, primele scăderi ale ratelor dobânzii de referinţă sunt anticipate în iunie. Banca Centrală a Japoniei ar putea fi excepţia, transmite sursa.

• SUA: Se aşteaptă ca Fed să reducă rata dobânzii în iunie

În Statele Unite, atât reuniunea de miercuri aceasta, cât şi cea din luna mai sunt aşteptate să se desfăşoare fără surprize. Probabilitatea unei scăderi a dobânzii în luna mai este de doar 16%, conform estimărilor pieţei. Motivul? Rezerva Federală (Fed) nu are niciun motiv să se grăbească: economia americană este rezistentă, iar creşterea economică este anticipată să atingă 2% în primul trimestru, arată datele comunicatului.

Deşi surplusul de economii acumulat în perioada Covid a fost epuizat, gospodăriile americane continuă să cheltuiască masiv, fie prin îndatorare, fie beneficiind de subvenţii guvernamentale constante. Consumul rămâne principalul motor al economiei, conform sursei.

Şi piaţa muncii performează bine. Se aşteaptă un impuls în ceea ce priveşte angajările în sectorul public, ca răspuns la redresarea post-Covid care are loc mai târziu comparativ cu sectorul privat. Rata ocupării forţei de muncă în sectorul public a revenit la nivelurile pre-Covid abia la sfârşitul anului 2023, cu un an şi jumătate după sectorul privat, potrivit comunicatului.

În cele din urmă, inflaţia persistentă susţine necesitatea menţinerii unor rate ale dobânzii ridicate. Presiunile inflaţioniste se manifestă în special în sectoare precum turismul, costurile medicale, alimentele şi preţurile la combustibili. Inflaţia de bază (excluzând energia şi alimentele), care oferă o imagine mai precisă a dinamicii preţurilor, a crescut de la 4% la 4,4% în februarie, cu o medie pe şase luni de 3,8%. Aceste niveluri nu sunt suficient de scăzute pentru a începe procesul de relaxare monetară, informează reprezentanţii iBanFirst.

Analiştii iBanFirst se aşteaptă la o primă reducere a ratei dobânzii în iunie, cu aproximativ 25 de puncte de bază. Având în vedere performanţa economică remarcabilă a Statelor Unite, ar putea fi chiar pusă în discuţie legitimitatea unei reduceri a ratei în acest stadiu. Atât Banca Centrală Europeană, cât şi Banca Canadei sunt anticipate să îşi înceapă ajustarea în iunie, similar cu Fed, indicând o formă de coordonare monetară între principalele bănci centrale.

• UK: O posibilă reducere a ratei dobanzii mai devreme decât se anticipa

În această săptămână, mai multe bănci internaţionale şi-au revizuit previziunile privind prima scădere a ratei dobânzii în Regatul Unit. Morgan Stanley prognozează că Banca Angliei (BoE) ar putea reduce rata dobânzii chiar din luna mai, în timp ce Citigroup estimează luna iunie, mai devreme faţă de august, cum fusese anticipat anterior, conform sursei. Nu ar fi nerezonabil ca Regatul Unit să îşi sincronizeze reducerea dobânzilor cu SUA şi zona euro. O coordonare monetară la un anumit nivel ar putea atenua impactul diferenţelor de rate ale dobânzii asupra cursurilor valutare, adaugă sursa citată.

• Japonia: Excepţia de la regulă

Banca Japoniei ar putea în sfârşit să înceapă procesul de normalizare a politicii monetare în cadrul reuniunii din 18-19 martie. Zvonurile de pe piaţă sugerează o majorare a ratei de 10 până la 15 puncte de bază - semnalând sfârşitul ratelor negative, relatează analiştii iBanFirst. Această mişcare vine într-un moment potrivit, dat fiind că majorările salariale negociate recent între sindicate şi marile corporaţii (având o medie de peste 5%) ar putea pune capăt definitiv deflaţiei şi stimula consumul intern, care a avut de suferit spre finalul anului 2023, se mai arată în comunicat. Totuşi, aceasta nu pare să fie suficient pentru a inversa tendinţa de depreciere a yenului, al cărui curs de schimb real efectiv este la cel mai scăzut nivel din anii 1970, şi cu investitori instituţionali vânzând yenul în cantităţi record. Mai este un drum lung de parcurs până când yenul va începe să se aprecieze în mod constant pe o perioadă lungă de timp. Ar fi nevoie de o majorare a ratei mult mai considerabilă decât cea anunţată. În mod clar, o astfel de măsură nu pare să fie luată în considerare, Banca Japoniei fiind renumită pentru abordarea sa prudentă şi graduală, potrivit datelor companiei.