PRICEWATERHOUSECOOPERS: România necesită 5 miliarde euro pentru îmbunătăţirea sistemului termic

Sistemul de furnizare centralizată a energiei termice din ţara noastră necesită investiţii de cinci miliarde euro, în următorii zece ani, pentru îmbunătăţirea eficienţei, reducerea pierderilor şi conformarea cu standardele Uniunii Europene de mediu, potrivit unui raport întocmit de "PricewaterhouseCoopers" (PwC). Implicarea mai puternică a sectorului privat pe această piaţă şi realizarea de parteneriate public-private reprezintă singurele soluţii viabile pentru îndeplinirea acestor investiţii în intervalul de timp amintit, arată raportul citat: "În actualul sistem, controlat în principal de autorităţile locale, valoarea investiţiilor anuale întreprinse se ridică la doar 30 de milioane de euro, sumă total insuficientă".

Studiul PwC estimează că aproape 30% din energia termică produsă în ţara noastră se pierde înainte să ajungă la consumatori, aceste pierderi fiind de trei ori mai mari decât cele înregistrate în alte state europene. Drept consecinţă a ineficienţei sistemului, costul giga-caloriei în România este cu 20% mai mare decât în alte ţări membre ale Uniunii Europene.

"Sistemul centralizat de termoficare din România este foarte ineficient şi se bazează în mare măsură pe subvenţiile de stat pentru a asigura energie termică la costuri suportabile pentru populaţie", a declarat Bogdan Belciu, Partener Servicii de Consultanţă pentru Management, PwC România.

Valoarea medie a subvenţiilor acordate la nivel naţional se ridică la 40% din preţul de distribuţie aprobat, fapt care conduce la costuri bugetare anuale de până la 500 de milioane de euro. În ciuda nivelului ridicat al subvenţiei, cei mai mulţi operatori din domeniu raportează pierderi şi au un grad ridicat de îndatorare, ceea ce împiedică finanţarea investiţiilor necesare în reabilitarea şi optimizarea sistemului, potrivit raportului.

Operatorii de energie termică aveau, la finele anului trecut, datorii totale de peste un miliard de euro, din care jumătate reprezintă res-tanţe de plată către furnizori, iar 10% către bugetele de stat şi locale. Potrivit PwC, cele mai mari datorii le are Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice Bucureşti (RADET), respectiv 123,2 milioane de euro. "Datoriile RADET trebuie rezolvate înainte de liberalizarea preţului la energie sau înainte de o eventuală privatizare. Singura soluţie este să fie preluate la buget. Acum trebuie văzut dacă este posibil", a precizat domnul Belciu.

"Începând cu iarna viitoare, potrivit memorandumurilor cu Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, criteriile de acordare a subvenţiilor pentru populaţie se vor schimba. Acest lucru ar putea genera probleme sociale importante, ţinând cont de faptul că noi estimăm că, în absenţa unor modalităţi alternative de a distribui ajutoarele de căldură către categoriile vulnerabile de populaţie, costurile cu agentul termic ar putea depăşi nivelul acceptat de suportabilitate de 10% din veniturile medii pe gospodărie, ajungând la 12% la nivel naţional, sau chiar 14-15% în unele regiuni" a adăugat Bogdan Belciu. Domnia sa este de părere că, în acest sens, autorităţile publice trebuie să-şi schimbe radical abordarea în ceea ce priveşte sistemul termic centralizat, cât mai curând posibil.

Raportul PwC arată că, printr-o implicare mai puternică a sectorului privat în acest domeniu, sistemul de încălzire centralizată ar putea deveni viabil din punct de vedere economic, furnizând agentul termic la costuri cu 20% până la 40% mai mici decât în sistemul individual de încălzire, cu un nivel semnificativ mai redus de emisii de gaze cu efect de seră.

În ultimii 15 ani, numărul oraşelor şi comunelor conectate la sistemul centralizat de termoficare a scăzut de la peste 300 în 1996 la doar 100 în 2010. Dintre acestea, 83 sunt oraşe şi 17 sate. Per total, doar 18,37% din populaţia României are acces la energia termică furnizată în sistem centralizat.

Capitala consumă 37% din energia termică distribuită la nivel naţional, în vreme ce regiunea Centru (judeţele Alba, Sibiu, Mureş, Braşov, Harghita şi Covasna) are cea mai redusă rată de penetrare pentru sistemul de încălzire centralizată.