PRIM-VICEGUVERNATORUL BNR FLORIN GEORGESCU: "Odată cu măsura globalizării veniturilor individuale, este necesară şi aprobarea declaraţiei de patrimoniu"

Menţinerea unor finanţe publice sănătoase şi recuperarea rapidă a decalajului important în privinţa veniturilor bugetare, îndeosebi de natură fiscală, care ne separă de ţările din zona euro, se poate realiza numai prin îmbunătăţirea regimului fiscal actual, în sensul trecerii de la cota unică la impozitul progresiv pe venitul global, consideră prim-viceguvernatorul Florin Georgescu în lucrarea "Conţinutul şi calitatea politicii fiscale - în pas cu evoluţia şi obiectivele societăţii româneşti", publicată pe opiniibnr.ro.

Domnia sa susţine că, odată cu măsura globalizării veniturilor individuale, este necesară şi aprobarea declaraţiei de patrimoniu, îndeosebi imobiliar: "Aceasta va permite corecta impozitare a proprietăţilor, precum şi corelarea fluxului anual de venituri cu evoluţia anuală a patrimoniului. Considerăm că declaraţia de patrimoniu trebuie elaborată o singură dată, în acelaşi an cu începerea globalizării veniturilor, modificările ulterioare ale patrimoniului urmând a fi comunicate administraţiei fiscale de către autorităţile stabilite prin lege".

Potrivit oficialului BNR, din cele 19 ţări din zona euro, numai Estonia şi Lituania aplică, în prezent, regimul cotei unice, cu menţiunea că Slovacia l-a practicat, dar a trecut la impozitarea progresivă a veniturilor globale în anul 2013, iar Letonia va proceda în mod similar, începând cu anul 2018. Documentul arată că, în afara României, toate celelalte state membre UE care folosesc cota unică globalizează veniturile individuale în scopul adoptării unor decizii fiscale corect fundamentate (Bulgaria, Estonia, Lituania, Ungaria şi Letonia până la sfârşitul acestui an).

Prim-vicepreşedintele Florin Georgescu spune: "Rezultă aşadar, că numai instrumentul impozitului progresiv pe venitul global poate acţiona ca un stabilizator fiscal automat eficient, aşa cum se procedează în statele avansate europene. Acest mecanism de impozitare a veniturilor a fost introdus încă de la începutul secolului al XX-lea în ţările dezvoltate economic, astfel: Marea Britanie - în anul 1909, SUA - 1913, Franţa - 1914. În Europa de Nord, cea Continentală şi în Japonia introducerea impozitului progresiv pe venitul global a avut loc chiar înaintea statelor menţionate: Danemarca - în anul 1870, Japonia - 1887, Prusia - 1890, Suedia - 1903.

În România, după anul 1989, impozitul progresiv pe venitul global a fost aplicat timp de numai 5 ani, în perioada 2000-2004 (până în anul 2000 s-a practicat impozitul progresiv numai pe salarii), deoarece din 2005 s-a trecut la cota unică, renunţându-se, pe lângă principiul progresivităţii, şi la cel al globalizării veniturilor (ceea ce a redus substanţial gama deducerilor fiscale şi a eficienţei aplicării acestora, din cauza necunoaşterii veniturilor totale ale fiecărei persoane fizice).

În prezent, chiar unii dintre susţinătorii iniţiali ai cotei unice subliniază limitele acesteia şi epuizarea avantajelor utilizării sale (de exemplu, doamna prof. dr. Alina Mungiu-Pippidi apreciază că nu mai trebuie păstrat acest regim fiscal pentru că nu mai suntem în anul 2005, între timp apărând alte probleme care trebuie rezolvate în România - intervenţia la B1 TV pe 23 octombrie a.c.).

Considerăm ca un prim pas în direcţia corectă a practicării stabilizatorilor fiscali automaţi îl constituie trecerea cât mai rapidă la globalizarea veniturilor individuale pentru toţi cetăţenii. Apreciem că nu trebuie să existe temeri privind creşterea birocraţiei, deoarece, în perioada de aplicare a impozitului progresiv pe venitul global de la începutul anilor 2000, numărul persoanelor care au avut obligaţia depunerii declaraţiilor fiscale s-a situat între 39% şi 42% din totalul celor care au obţinut venituri, rezultând că restul persoanelor fizice au realizat venituri dintr-o singură sursă, neexistând obiectul globalizării. Totodată, tehnologia informatică a evoluat semnificativ faţă de acea perioadă. În prezent, cea mai mare parte a informaţiilor privind veniturile cetăţenilor sunt la dispoziţia Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), fiind transmise electronic de către plătitorii de venituri (salarii, dobânzi, câştiguri de capital, câştiguri la jocuri de noroc etc.). Pentru alte câteva forme de venituri se depun declaraţii de către beneficiari şi în prezent (chirii, drepturi de autor etc.), aceştia având la dispoziţie, pentru transmiterea informaţiilor, mijloace electronice. Deşi dispune de toate aceste informaţii, în prezent, ANAF nu globalizează veniturile la nivelul fiecărei persoane fizice, deoarece, prin legislaţie, nu este stabilită utilitatea acestui demers, nici din perspectiva aplicării deducerilor fiscale existente (foarte limitate ca număr), nici din considerente de îmbunătăţire a echilibrului social.

Rolul globalizării veniturilor, dincolo de cunoaşterea distribuţiei câştigurilor băneşti în societate, este reprezentat de aplicarea unui sistem stimulativ şi corect de deduceri fiscale pentru comportamente individuale pozitive din punct de vedere economic şi social (economisire prin sisteme private de pensii şi îngrijirea sănătăţii, achiziţia sau construirea primei locuinţe, asigurarea locuinţelor, sponsorizarea entităţilor non-profit în domeniile sănătate, educaţie, cultură, sport, religie etc.), totul în condiţiile anumitor plafoane de venit.

Eficienţa sistemului de deduceri este demonstrată de rezultatele aplicării acestuia în perioada 2000-2004, care se prezintă astfel: în medie, numărul anual al persoanelor, care după globalizare, au primit restituiri de la buget, faţă de sumele achitate iniţial ca impozite, a fost de 75% din totalul contribuabililor care au depus declaraţii fiscale, iar valoarea restituirilor a reprezentat 64% din totalul diferenţelor calculate (de plătit către şi de restituit de la buget). Rezultă că numai 25% din totalul persoanelor declarante au plătit sume suplimentare către buget, faţă de cele achitate pe parcursul anului anterior, iar valoarea totală a acestora a reprezentat doar 36% din cuantumul diferenţelor calculate.

Chiar dacă sumele restituite de la buget au fost mai mari decât cele încasate suplimentar de stat nu a existat un impact negativ asupra veniturilor bugetare şi nici asupra deficitului. Aceasta, întrucât beneficiarii restituirilor (în anul 2004 spre exemplu) alocaseră eficient, potrivit interesului individual, importante sume din propria economisire, încă din cursul anului anterior (anul 2003 în acest exemplu), pentru acţiuni care generaseră, deja, efecte favorabile în plan economic şi social, (susţinerea aplicării sistemului de globalizare a veniturilor cu aplicarea unei game mai extinse a deducerilor fiscale stimulative, în condiţiile cotei unice, am prezentat-o public în luna iulie 2015)".

În prezent, lipsa globalizării veniturilor individuale generează, în opinia domnului Florin Georgescu, distorsiuni destul de frecvente în aplicarea deducerilor fiscale aferente veniturilor din salarii, întrucât multe persoane beneficiază de acestea deşi, pe lângă câştigurile salariale, încasează şi alte venituri, ceea ce reliefează un dezavantaj evident al cotei unice, respectiv acela că, fiind o metodă simplă de impozitare, nu poate surprinde realităţile diversificate din economie şi societate.

Prim-viceguvernatorul Florin Georgescu menţionează: "Pe baza cunoaşterii veniturilor totale individuale, ca efect al globalizării, vor fi necesare dezbateri constructive între factorii reprezentativi din societate (partide, sindicate, patronate, organizaţii civice, mediul academic etc.), pentru a se stabili oportunitatea trecerii la impozitarea progresivă a veniturilor globale. În condiţiile adoptării acestui sistem fiscal, se impune stabilirea tranşelor de impozitare şi a grilei de taxare considerate a fi adecvate pentru situaţia economico-socială din prezent a ţării şi raportat la obiectivele de dezvoltare asumate pentru viitor de România.

Punerea la dispoziţia autorităţii fiscale a instrumentelor privind globalizarea veniturilor (cu aplicarea de deduceri fiscale), respectiv a declaraţiei de patrimoniu, va permite îmbunătăţirea substanţială a obiectivităţii acţiunilor de combatere a evaziunii fiscale şi corupţiei, deoarece aceste demersuri se vor baza pe documente clare, asumate de fiecare contribuabil, permiţând, totodată, verificarea automată a existenţei unei corecte corelaţii între fluxul anual de venituri şi evoluţia anuală a patrimoniului. Totodată, apreciem că prin globalizarea veniturilor, va creşte substanţial baza de calcul a impozitelor şi taxelor pe venit, respectiv pe elementele patrimoniale, concomitent cu îmbunătăţirea semnificativă a funcţionării sistemului deducerilor fiscale în raport cu situaţia materială a fiecărei persoane fizice. Ambele instrumente menţionate vor trebui legiferate pe baza studierii atente a celor mai bune practici din ţările dezvoltate europene, urmând ca România să îşi asume un mecanism fiscal coerent, în funcţie de caracteristicile dominante ale modelului occidental de societate pentru care se optează, în mod democratic, de către decidenţi".

Atât globalizarea veniturilor persoanelor fizice, cât şi declaraţiile de patrimoniu ale acestora, reprezintă elemente fundamentale ale determinării avuţiei naţionale a României, potrivit lui Florin Georgescu, în condiţiile în care autoritatea naţională de statistică are ca termen de finalizare a raportării acestui indicator macroeconomic către Eurostat anul 2020 (după ce a beneficiat de o amânare a termenului iniţial stabilit pentru 2017).

Importanţa globalizării veniturilor şi declaraţiei de patrimoniu este cu atât mai mare cu cât gradul de finalizare a Cadastrului Naţional se situează la un nivel foarte scăzut, spune oficialul BNR. De exemplu, în luna decembrie 2016, din totalul de 3181 de unităţi administrativ-teritoriale din România, au fost finalizate integral lucrările de cadastru pentru numai 33 de localităţi (circa 1% din total) din cadrul a 17 judeţe. La aceeaşi dată, sunt în derulare lucrări la alte 190 unităţi administrativ-teritoriale (6% din total) din cadrul a 39 de judeţe. În aceste condiţii, specialiştii sunt rezervaţi în ceea ce priveşte respectarea termenului de finalizare a lucrărilor privind Cadastrul Naţional, stabilit pentru anul 2023 (amânat anterior de câteva ori).

• Gelu Diaconu: "Impozitarea progresivă/impozitul pe venitul global (IVG) este o idee proastă"

Gelu Diaconu, fostul şef al ANAF, consideră că impozitarea progresivă/impozitul pe venitul global (IVG), susţinută de PSD prin vocea prim-viceguvernatorului Florin Georgescu, este o idee proastă.

Domnia sa susţine: "Ni se dă ca exemplu benefic perioada aplicării IVG între anii 2000-2004 care ar fi permis aplicarea unor deduceri echitabile de care ar fi beneficiat majoritatea contribuabililor, s.a.m.d. Adevărul este că efortul administrativ, în raport de beneficiile contribuabililor şi/sau ale bugetului de stat, era disproporţionat de mare. Mai pe înţelesul tuturor, o bulibăşeală organizată şi fără efect relevant la ghişeele ANAF.

Decalajul fiscal major faţă de celelalte state europene este în principal generat de ponderea evaziunii, adică a veniturilor nefiscalizate, dar şi de sarcina fiscală mică pe proprietate (ca venit al primăriilor).

Programul de reformă a administraţiei fiscale derulat cu Banca Mondială (RAMP) prevedea asumarea unei soluţii informatice de tip COTS (commercial-off-the-shelf) pentru administrarea sistemului cu cota unică. Să înţeleg că decizia, similară cu inconştienţa, de a renunţa la acest proiect (după ce s-au cheltuit milioane de dolari!) precum şi înfiinţarea formei fără fond numită Centrul Naţional de Informaţii Financiare sunt premisele tehnice ale revenirii la IVG, etapă premergătoare a hilarului «impozit pe gospodărie»?

S-au cheltuit bani mulţi pe aplicaţia PATRINVEN unde ar fi trebuit de ani buni să fie conectate toate unităţile de administrare teritorială. Astfel, aferent fiecărui cetăţean/CNP, ar fi existat toate datele referitoare la averea mobilă şi imobilă taxabilă. Aceste date plus baza de date ANAF furnizează suficiente informaţii referitoare la averea/veniturile unei persoane. Nu este nevoie să completeze toate babele declaraţii de patrimoniu. Sau vor fi ajutate de cei 30.000 de specialişti PSD?

Actuală infrastructură/capacitate administrativă ANAF nu permite deloc o asemenea schimbare de proporţii a sistemului fiscal. Sunt necesari minim patru ani de pregătire şi investiţii majore.

Aşadar, pentru a fi cât mai concis, visul de o viaţă a securiştilor comunistoizi interesaţi în a avea sub ochi o declaraţie de patrimoniu, cât şi datele «gospodăriei» intră în coliziune cu practica administrării fiscale care este de multe ori ostilă teoreticienilor bugetofagi.

Mai interesează pe cineva simplificarea sistemului de administrare fiscală, digitalizarea acestuia, neafectarea spiritului antreprenorial, încurajarea investiţiilor străine prin oferirea unui mediu cu fiscalitate redusă, combaterea drastică a evaziunii, etc., etc.? Sau aceste subiecte sunt doar pură propagandă tv fără niciun corespondent în actuala realitate?"