PRIMA SENTINŢĂ ÎN DOSARUL HEXI PHARMA: Trei ani de închisoare pentru directorul general şi dizolvarea companiei

După trei ani, avem prima sentinţă în dosaraul Hexi Pharma. Magistraţii Tribunalului Bucureşti au dis-pus ieri, în primă instanţă, condamnarea la 3 ani de închisoare cu executare a directorului general al companiei Hexi Pharma, Flori Dinu, pentru săvârşirea infracţiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată şi participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicire a combaterii bolilor. În acelaşi dosar, Mihai Leva, şef de producţie al firmei, a fost condamnat la 3 ani şi 8 luni de închisoare cu executare.

De asemenea, compania Hexi Pharma a fost obligată la plata unei amenzi penale de 2,6 milioane lei.

Judecătorii au mai dispus ca Hexi Pharma să plătească un prejudiciu de aproximativ 125 milioane lei, reprezentând contravaloarea produselor biocide neconforme achiziţionate de sute de spitale din ţară. Conform deciziei instanţei, Hexi Pharma a fost obligată să plătească 89 milioane lei (82 milioane lei şi 1,5 milioane euro) către 128 de spitale, constituite părţi civile în dosar.

Cele mai mari sume urmează a fi plătite către Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş - 32 milioane lei, Serviciul de Ambulanţă Judeţean Mureş - 8 milioane lei, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş - 4,3 milioane lei, Spitalul Orăşenesc Luduş "Dr. Valer Rusu" - 4,3 milioane lei, Spitalul Judeţean de Urgenţă Tulcea - 1 milion de euro şi 338.000 lei, Spitalul Judeţean de Urgenţă Reşiţa - 4,19 milioane lei, Institutul Naţional de Neurologie şi Boli Neurovasculare "Dr. Voicules-cu" Bucureşti - 500.000 euro, Spitalul de Arşi Bucureşti - 947.272 lei.

De asemenea, Tribunalul Bucureşti a decis confiscarea sumei de 36 milioa-ne lei de la Hexi Parma, obţinute de companie de la 205 spitale de stat şi private din ţară, care nu s-au constituit părţi civile în dosar. În acest caz, cele mai mari sume confiscate de la Hexi Pharma sunt pentru produsele neconforme comercializate către Spitalul Judeţean de Urgenţă "Mavromati" Botoşani - 2,7 milioane lei, Spitalul de Urgenţă Vâlcea - 2,07 milioane lei, Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti - 1,8 milioane lei, SJU "Sfântul Ioan cel Nou" Suceava - 1,5 milioane lei, SJU "Sf. Spiridon" Iaşi - 1,5 milioa-ne lei, SJU Călăraşi - 1,5 milioane lei, Institutul Clinic Fundeni - 1,4 milioane lei, Spitalul de Urgenţă Sibiu - 1,4 milioane lei, Spitalul "Theodor Burghele" - 1,3 milioane lei, SJU Drobeta Turnu Severin - 1,2 milioane lei, Spitalul Elias - 1,01 milioane lei.

Instanţa a mai hotărât dizolvarea companiei Hexi Pharma, după ce sentinţa va rămâne definitivă. Până atunci, magistraţii au impus companiei mai multe măsuri preventive, pentru o perioadă de 60 de zile, printre care: interdicţia iniţierii procedurii de dizolvare sau de lichidare; interdicţia iniţierii fuziunii, a divizării sau a reducerii capitalului social; interzicerea înstrăinării activelor societăţii, cu excepţia materiilor prime şi ambalajelor existente în stocul acesteia; interzicerea plăţilor şi transferurilor băneşti, cu excepţia celor necesare pentru plata utilităţilor, salariilor, mentenanţă, materiilor prime, contribuţii la bugetul consolidat al statului; interzicerea producerii şi comercializării de produse biocide.

Decizia tribunalului nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel.

• Tragedia de la Colectiv, evenimentul care a scos la lumină ilegalităţile de la Hexi Pharma

Scandalul Hexi Pharma a demarat în urma tragediei de la Colectiv, când, mai multe persoane care au scăpat cu viaţă din incendiul din club au decedat în unităţile medicale din Capitală din cauza infectării cu diferite bacterii intraspitaliceşti. În urma verificărilor, s-a constatat că bacteriile respective au apărut în spitale, din cauza dezinfectanţilor foarte diluaţi achiziţionaţi de la compania Hexi Pharma.

Odată cu declanşarea cercetărilor penale în această cauză, Dan Condrea, patronul companiei Hexi Pharma s-a sinucis într-un accident de maşină, eveniment care s-a petrecut în luna mai 2016.

În urma materialului probator strâns de procurori, în martie 2017 compania Hexi Pharma a fost trimisă în judecată de Parchetul General pentru săvârşirea a 340 de infracţiuni de înşelăciune (dintre care şapte având consecinţe deosebit de grave), uz de fals (61 de acte materiale), precum şi pentru participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicire a combaterii bolilor.

În acelaşi dosar au fost deferiţi justiţiei directorul general al Hexi Pharma, Flori Dinu, pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată (49 de acte materiale) şi participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicire a combaterii bolilor, precum şi Mihai Leva, şef de producţie al companiei, pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată (33 de acte materiale) şi complicitate la participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicire a combaterii bolilor.

Procurorii susţineau că, în perioada 1 iunie 2010 - 16 mai 2016, Hexi Pharma a indus în eroare reprezentanţii a 340 de unităţi sanitare "prin prezentarea ca adevărată a unor calităţi mincinoase ale produselor proprii", referitoa-re la concentraţia substanţelor active şi la eficienţa biocidă, precum şi prin utilizarea de mijloace frauduloase constând în etichete şi alte înscrisuri ce atestă elemente de conformitate nereale, determinându-i în acest mod să încheie contracte de achiziţie de produse biocide şi pricinuindu-le o pagubă.

Totodată, în intervalul 12 octombrie 2012 - 9 martie 2016, Hexi Pharma a folosit la Comisia Naţională pentru Produse Biocide 61 de înscrisuri (fişe de prezentare ale produselor proprii, fişe cu date de securitate şi declaraţii de substanţă activă) în vederea obţinerii avizului de plasare pe piaţă a produselor, documente conţinând menţiuni necorespunzătoare adevărului.

Parchetul mai arăta că, în intervalul 1 iunie 2010 - 16 mai 2016, prin plasarea pe piaţa din România, la cvasitotalitatea unităţilor sanitare de dimensiuni mari din ţară, a unor produse biocide ineficiente sub aspect bactericid, fungicid, sporicid, micobactericid, Hexi Pharma a înlesnit cu intenţie nerespectarea de către membrii personalului medical de specialitate a măsurilor privitoare la prevenirea şi combaterea bolilor nosocomiale (boli infectocontagioase).

• Acte falsificate pentru ascunderea realităţii

Din probatoriul administrat a mai rezultat că, în intervalul 1 iunie 2010 - 16 mai 2016, Flori Dinu, în calitate de director general al Hexi Pharma, a coordonat activitatea de vânzări des-făşurată de companie, asigurând plasarea pe piaţă la aproape toate unităţile sanitare de dimensiuni mari din Româ-nia a unor produse biocide ineficiente sub aspect bactericid, fungicid, sporicid, micobactericid, înlesnind cu intenţie nerespectarea de către membrii personalului medical de specialitate a măsurilor privitoare la prevenirea şi combaterea bolilor nosocomiale (boli infectocontagioase).

Flori Dinu mai este acuzată că, în intervalul 4 februarie 2014 - 9 martie 2016, a falsificat 49 de înscrisuri sub semnătură privată (fişe de prezentare ale produselor Hexi Pharma, fişe cu date de securitate şi declaraţii de substanţă activă), folosite de companie la Comisia Naţională pentru Produse Biocide, prin atestarea cu semnătura sa a unor împrejurări necorespunzătoa-re adevărului, în vederea obţinerii avizului de plasare pe piaţă a produselor, documente conţinând menţiuni necorespunzătoare adevărului, sub aspectul concentraţiei de substanţe active şi al eficienţei biocide.

Totodată, din probele administrate a reieşit faptul că, în perioada 14 iulie 2012 - 16 mai 2016, Mihai Leva, în calitate de şef de producţie, a ajutat la plasarea pe piaţa din România, la unităţile sanitare de dimensiuni mari din ţară, a unor produse biocide ineficiente sub aspect bactericid, fungicid, sporicid, micobactericid.

De asemenea, între 4 februarie 2014 şi 9 martie 2016, Mihai Leva a falsificat 33 de înscrisuri sub semnătură privată, prin atestarea cu semnătura sa a unor împrejurări necorespunzătoare adevărului (fişe de prezentare a produselor Hexi Pharma şi fişe cu date de securitate), din care cele 16 fişe cu date de securitate le-a şi întocmit, documente folosite de companie la Comisia Naţională pentru Produse Biocide, în vederea obţinerii avizului de plasare pe piaţă a produselor, care conţin menţiuni necorespunzătoare adevărului, sub aspectul concentraţiei de substanţe active şi al eficienţei biocide.