Primăria Capitalei, sub asaltul candidaţilor

Depunerea candidaturilor pentru alegerile locale din 27 septembrie s-a încheiat, ieri, 18 august. Din acest moment, candidaturile pot fi contestate, iar până în 24 august, când acestea vor rămâne definitive, birourile electorale de circumscripţie sau, după caz, instanţa trebuie să se pronunţe cu privire la respectivele contestaţii.

Una dintre cele mai importante bătălii electorale va fi aceea pentru func­ţia de primar general al Capitalei, pentru care s-au înscris, până la închiderea ediţiei, în competiţie opt candidaţi: Gabriela Firea, Nicuşor Dan, Călin Popescu Tăriceanu, Ioan Sîrbu, Ilan Laufer, Traian Băsescu, Viorel Cataramă, Alexandru Coita.

Gabriela Firea doreşte un nou mandat în fruntea Primăriei Municipiului Bucureşti, fiind susţinută în cursa electorală de Partidul Social Democrat (PSD) şi de Partidul Puterii Umaniste (PPU) - formaţiune politică înfiinţată de fostul ei şef, Dan Voiculescu.

Actualul primar general a ocupat de-a lungul timpului diverse funcţii, printre care se numără consilier pentru relaţii publice şi imagine al premierului Mugur Isărescu (ianuarie 1999), purtător de cuvânt şi secretar de stat, şefă a Departamentului pentru Comunicare din cadrul Guvernului Mugur Isărescu (februarie - decembrie 1999). Fost jurnalist în cadrul trustului Impact Media, Firea a câştigat primul mandat de primar general al Capitalei, în 2016, din partea PSD, cu 42,97% din voturi exprimate, cand a candidat pe listele PSD. Anterior alegerilor locale din 2016, în 2012 Gabriela Firea a fost aleasă senator tot pe listele PSD. Este vicepreşedinte la nivel naţional al formaţiunii social-democrate, funcţie din care a intrat în dese rânduri în contradicţie cu fostul lider al PSD, Liviu Dragnea.

În primul mandat la Primăria Capitalei, Firea a fost criticată pentru traficul infernal, pentru lipsa apei calde şi a căldurii, banii risipiţi pentru pomeni electorale, scandalul legat de înfiinţarea ilegală a companiilor municipalităţii, calvarul benzilor, dar şi pentru autobuzele achiziţionate din Turcia.

Nicuşor Dan candidează din postura de independent la Primăria Capitalei, dar este susţinut de PNL şi USR-PLUS. Este a treia candidatură a lui Nicuşor Dan pentru funcţia de primar general după cele din 2012, când s-a situat pe locul al treilea, cu 9,34% din voturi, şi din 2016 - când s-a clasat pe locul al doilea, după Gabriela Firea, şi a obţinut 30,5% din voturile exprimate. Activist civic şi matematician, Nicuşor Dan a fondat Asociaţia Salvaţi Bucureştiul, care s-a axat pe respectarea legii în privinţa dezvoltării urbane, ca reacţie la demolarea caselor de patrimoniu şi la scăderea numărului spaţiilor verzi din Capitală. În iunie 2015, Nicuşor Dan a lansat platforma politică Uniunea Salvaţi Bucureştiul (USB), care ulterior, în august 2016, s-a transformat în Uniunea Salvaţi România (USR). În urma alegerilor parlamentare din 2016, Nicuşor Dan a fost ales deputat, iar în 2017 şi-a dat demisia din USR, deoarece nu a fost de acord cu decizia conducerii partidului de a adopta o poziţie în raport cu propunerea de revizuire a Constituţiei prin redefinirea termenului legal de "familie".

• "Petrov" - de la primar general, la preşedinte al ţării şi europarlamentar

Fostul preşedinte al ţării în perioada 2004-2014, actualul europarlamentar Traian Băsescu a ales să îşi depună candidatura pentru un nou mandat de primar general - după cel de câteva luni din vara anului 2004 şi după cel anterior din perioada 2000-2004 (din partea PD) - din partea Partidului Mişcarea Populară (PMP). Fost comandant de navă, în perioada 1981-1987, Băsescu a făcut parte din reprezentanţa Navrom la Anvers (Belgia) şi a devenit ulterior şeful Inspectoratului pentru Navigaţie Civilă din cadrul Ministerului Transporturilor. După Revoluţie, a fost subsecretar de stat în Ministerul Transporturilor, în guvernul Petre Roman, iar ulterior a devenit ministru de resort. A mai fost ministru al transporturilor şi în guvernele Victor Ciorbea, Radu Vasile şi Mugur Isărescu.

În 2001, Băsescu îl înlătură de la şefia Partidului Democrat pe Petre Roman, devine şef al respectivei formaţiuni politice, iar în 2004 ajunge candidatul Alianţei Dreptate şi Adevăr (formată de PNL şi PD în anul 2003) pentru funcţia de preşedinte al României. Traian Băsescu a câştigat la limită cele două scrutinuri prezidenţiale în faţa lui Adrian Năstase, în anul 2004, şi în faţa lui Mircea Geoană în anul 2009.

Traian Băsescu a fost acuzat de Parchetul Naţional Anticorupţie (actuala DNA) de abuz în serviciu, fals intelectual, uz de fals, bancrută frauduloasă, spălare de bani, înşelăciune şi delapidare în dosarul "Flota", deschis în 2003. Procurorii susţineau că CNM Petromin a fost prejudiciată prin vânzarea, în perioada aprilie 1991-august 2000, a 16 nave, în special mineraliere de mare capacitate.

După ce Băsescu a devenit preşedinte, noul ministru al justiţiei, Monica Macovei a dispus efectuarea unei alte expertize în dosarul Flota. În urma efectuării acesteia, Direcţia Naţională Anticorupţie a stabilit că prejudiciul iniţial din prima expertiză, de 275 de milioane de euro, este inexistent.

Un alt scandal în care Traian Băsescu este implicat, este cel privind statutul de colaborator al fostei Securităţi. Recent s-au descoperit mai multe note informative despre foştii săi colegi, pe care fostul şef al statului le-ar fi dat, sub numele conspirativ Petrov, către direcţia de contrainformaţii a armatei în perioada în care era student.

Amintim că fratele lui Traian Băsescu, Mircea Băsescu a executat o pedeapsă de 4 ani de închisoare pentru trafic de influenţă, pentru că a primit o mită de la familia lui Sandu Anghel, zis Bercea Mondial. Bercea era judecat pentru tentativă de omor, respectiv că şi-a înjunghiat un nepot. Anchetatorii susţin că din suma totală de 600.000 de euro pe care Florin Anghel i-ar fi dat-o lui Marian Căpăţână, Mircea Băsescu ar fi primit 250.000 de euro.

Candidatura lui Traian Băsescu pare, la prima vedere, menită să îl încurce pe candidatul susţinut de PNL şi USR-PLUS, Nicuşor Dan, şi să îi dea o gură de oxigen în actuala campanie electorală Gabrielei Firea. Cu toate acestea, fostul preşedinte al ţării a declarat că el nu se luptă cu Nicuşor Dan, ci cu Firea şi că ar dori, dacă va câştiga alegerile, să îl numească viceprimar pe candidatul PNL şi al USR-PLUS.

• Tăriceanu şi Cataramă, doi foşti liberali transformaţi în populişti

Liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, fost preşedinte al Senatului, şi-a depus ieri candidatura pentru funcţia de primar general al Capitalei. Este unul dintre cei mai longevivi parlamentari din ţara noastră, având în total şapte mandate de deputat sau senator.

A fost prim-ministru al României între 2004 şi 2008, preşedinte al PNL în perioada 2005-2009. Călin Popescu Tăriceanu a demisionat din PNL în 2014 şi anul următor a înfiinţat ALDE, formaţiune politică pe care o conduce şi în prezent. A candidat, în 2014, pentru funcţia de preşedinte al României, dar s-a clasat pe locul al treilea cu doar 5,36% din voturile exprimate şi validate. La alegerile parlamentare din 2016, ALDE a obţinut 5,6% din voturi, iar la scrutinul pentru Parlamentul European în mai 2019 ALDE nu a trecut pragul electoral, fiind creditat cu doar 4,1% dintre opţiunile electoratului. ALDE a fost sancţionată astfel de electorat pentru modul în care în ultimii ani a cauţionat asaltul PSD asupra statului de drept şi independenţei justiţiei.

Tăriceanu a fost în centrul mai multor scandaluri, printre cele mai recente fiind cel legat de acuzaţiile aduse de DNA privind o eventuală mită de 800.000 de dolari pe care liderul ALDE ar fi primit-o când a fost prim-ministru pentru aprobarea unor acte adiţionale la contractele de achiziţie a licenţelor Microsoft.

Fostul coleg de partid al lui Tăriceanu, Viorel Cataramă, susţinut acum de alianţa Mişcarea Patrioţilor Români, este un alt candidat pentru funcţia de primar general. Cataramă a bifat un singur mandat de parlamentar, în perioada 1996-2000, din calitatea de membru al PNL. A părăsit PNL în noiembrie 2018 şi a înfiinţat un nou partid numit Dreapta Liberală, al cărui şef este. Viorel Cataramă a candidat în 2019 la alegerile prezidenţiale, unde a fost eliminat în primul tur după ce a obţinut doar 0,53% din voturile liber exprimate.

El este unul dintre contestatarii măsurilor luate de autorităţi în actuala pandemie şi consideră că noul coronavirus nu prezintă un grad de pericol crescut aşa cum este prezentat de specialiştii din domeniul medical.

Amintim că, în 7 noiembrie 2019, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a prezentat o serie de documente din care reiese că Viorel Cataramă a fost sursă a Securităţii, fiind regăsit în documente cu trei nume conspirative: Viorel, W şi Voicu. Conform CNSAS, verificarea lui Cataramă nu s-a făcut în baza unui dosar de sursă pe care l-ar fi putut avea acesta. Notele informative care îi sunt atribuite lui Cataramă au fost găsite în dosarul de urmărire deschis de Securitate pe numele unui cetăţean olandez, "domnul H.V.R. - directorul general (patronul) firmei Belco", aşa cum se arată în una dintre notele informative semnate de sursa "Viorel". Este vorba despre compania olandeză care importa, înainte de decembrie 1989, mobilier din România, de la Tehnoforestexport, întreprinderea de comerţ exterior la care lucra Viorel Cataramă, ca economist.

Un alt scandal în care a fost implicat Cataramă este cel privind SAFI Invest SA, care a fost societatea de administrare a Fondului Mutual al Oamenilor de Afaceri. În scandalul SAFI, care a izbucnit în primăvara anului 1996, cu puţin timp înainte de alegerile locale, au fost implicaţi mai mulţi lideri ai PNL: Viorel Cataramă, George Danielescu, Radu Cojocaru, Dan Constantinescu. Viorel Cataramă a fost acuzat că, în calitate de preşedinte al SAFI Invest SA, prin lansarea unui prospect de emisiune autorizat de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM), prin decizia nr.1089/13.08.1996, a prezentat ca reală o situaţie neadevărată şi a creat prejudicii investitorilor fondului, care erau parteneri de contract. Procurorii au dispus însă neînceperea urmării penale. Singura persoană care a fost trimisă în judecată în dosarul SAFI este George Danielescu, fost preşedinte al Consiliului de Administraţie şi director general SAFI, care însă a fost achitat de instanţa supremă. Prăbuşirea SAFI a păgubit peste o sută de mii de investitori.

• Ponta, Negoiţă şi generalul de carton

Generalul Ioan Sîrbu, fost director al Spitalului Militar Central şi fost şef al Direcţiei Medicale a Armatei, candidează pentru funcţia de primar general din partea alianţei Pro Bucureşti 2020, constituită din Pro România - formaţiune politică al cărei lider este fostul premier social-democrat Victor Ponta şi Partidul Bucureşti 2020, înfiinţat şi condus de fostul social-democrat Robert Negoiţă, primarul Sectorului 3 al Capitalei.

Ioan Sîrbu a mai fost consilier personal al Ministrului Transporturilor pe probleme de sănătate şi coordonator al reţelei sanitare între 2017-2019, consilier coordonator al Şefului Statului Major General pe Medicină Operaţională şi consilier al Ministerului Educaţiei.

Candidatul alianţei Pro Bucureşti 2020 a fost în centrul unor scandaluri, printre care se numără o acuzaţie de plagiat, precum şi una privind integritatea funcţiei publice. Mai mult, în 2014, Sîrbu a intrat în atenţia DNA, în urma unei sesizări formulate de Agenţia Naţională de Integritate, privind săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă şi abuz în serviciu. Conform celor de la ANI, Sîrbu ar fi achiziţionat în mod abuziv un aparat de reconstrucţie dentară în valoare de 200.000 de euro, care n-a fost utilizat nici măcar o dată de medicii militari.

• Laufer şi Coita, contracandidaţi sub Poarta Sărutului

Un alt candidat pentru Primăria Capitalei este Ilan Laufer, susţinut de Platforma Social Liberală. Fost membru al PSD, Laufer a fost consilier la Departamentul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediu de Afaceri şi Turism în perioada 2013-2014 şi a fost chiar ministru pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat între iunie 2017 - ianuarie 2018, în guvernul condus de Mihai Tudose. Ilan Laufer a fost propus de Liviu Dragnea, fostul lider al PSD, pentru funcţia de vicepremier şi ministru al Dezvoltării, în 2018, dar preşedintele Klaus Iohannis a respins propunerea. Ulterior, Laufer a fost numit consilier onorific al premierului Viorica Dăncila, dar a demisionat în 2019.

Laufer a anunţat lansarea partidului Platforma Social Liberala, pe 1 decembrie 2019, alături de Alexandru Coita. Colaborarea dintre cei doi s-a terminat în iunie 2020, când ultimul şi-a anunţat intenţia de a candida pentru funcţia de primar general al municipiului Bucureşti.

Alexandru Coita candidează din partea Partidului Republican şi cea mai înaltă funcţie deţinută este aceea de secretar de stat la Ministerul Transporturilor în timpul guvernului condus de Mihai Răzvan Ungureanu. Coita a mai fost consilier al Robertei Anastase, reprezentant permanent al Camerei Deputaţilor la Parlamentul European, director de strategie în cadrul Bursei Române de Mărfuri (BRM) şi consilier onorific al premierului Viorica Dăncilă. În ultimii ani, Alexandru Coita s-a remarcat prin cauţionarea totală a politicilor lui Liviu Dragnea în justiţie.

În legătură cu Laufer şi Coita amintim celebra fotografie în care cei doi sunt imortalizaţi sub Poarta Sărutului ţinând pe umeri două colege de partid, manifestând astfel pentru egalitatea de gen.

Campania electorală începe în 28 august şi se încheie în 26 septembrie, ora 7:00.