PRIMER: Revizuirea în sus a taxei claw-back reprezintă o reală tragedie pentru pacienţii români

Revizuirea în sus a taxei claw-back că urmare a solicitărilor Comisiei Europene reprezintă o reală tragedie pentru pacienţii români şi un risc major pentru viitorul industriei farmaceutice din România, transmite PRIMER - Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România, arată un comunicat remis redacţiei.

Potrivit sursei citate, în acord cu Tratatul privind funcţionarea Comisiei Europene, această solicită anularea taxei clawback de 15% stabilită de Parlamentul României în 2020. Această solicitare, dacă nu este abordată cu profesionalism de către Guvernul României, va genera discontinuităţi mult mai mari decât în prezent în aprovizionarea pacienţilor cu medicamente din producţia internă punând sub semnul întrebării continuarea activităţii majorităţii producătorilor de medicamente din ţară.

"Reamintim că taxa clawback, o taxa pe venituri unică în industria de medicamente, este plătită încă din 2011 de producători în condiţiile în care preţurile medicamentelor sunt impuse de Ministerul Sănătăţii, astfel încât nici o parte a taxei nu poate fi absorbită în preţul de vânzare al medicamentelor. Aşadar, apare un fenomen pervers, medicamentele nu se pot scumpi, însă vor dispărea din piaţă, pentru că aplicarea unei taxe clawback în creştere va duce la prăbuşirea rentabilităţii produselor farmaceutice iar producătorii nu vor avea altă soluţie decât să le scoată din portofoliu. Acest fenomen a dus deja la retragerea multor produse din nomenclator şi creează reale probleme pacienţilor în a-şi asigura continuitatea la tratamente însă, în contextual actual, în care începând cu 2022 au crescut preţurile la materii prime, materiale şi utilităţi, impactul va fi şi mai dramatic", transmite sursa citată.

Pentru comparaţie, o taxa similară a fost introdusă doar recent în Ungaria, că şi o taxa de solidaritate, însă ea are o valoare de maximum 8% şi doar pentru cifre de afaceri foarte mari. În România, producătorii plătesc taxa clawback de 15%, disproporţionat de mare, taxa fiind la cel mai înalt nivel din UE.

Taxa clawback este motivul pentru care industria românească de medicamente nu a înregistrat progrese semnificative în ultimii 10 ani, România devenind dependenţă de importuri în proporţie de 80%, iar efectele s-au văzut, inclusiv în problemele de aprovizionare cu medicamente specifice de sezon.

PRIMER face apel la Primul Ministru Nicolae Ciucă şi la Ministrul Sănătăţii Alexandru Rafila să abordeze cu maximă prudenţă şi profesionalism solicitarea Comisiei Europene, în contextul specific al problemelor pe care le au pacienţii şi industria din România. Luarea unei decizii de revizuire în sus a taxei clawback pentru fabricile de medicamente din ţară, care produc medicamente generice, la preţuri accesibile, înseamnă compromiterea gravă a accesului pacienţilor la medicamente şi un efect negativ asupra unui sector economic care are nevoie de sprijin şi nu de măsuri fiscale împovărătoare