Primul atac făţiş al lui Isărescu la Codul Fiscal

-----------------

Actualizare 15:40 Dragnea: "Legea salarizării, lansată după reexaminarea Codului Fiscal"

Preşedintele interimar al PSD, Liviu Dragnea, a precizat, luni, la finalul şedinţei Biroului Permanent Naţional PSD, că legea salarizării bugetarilor va fi finalizată şi supusă dezbaterii la începutul lunii septembrie, după reexaminarea Codului Fiscal.

Dragnea a spus că ministrul Muncii, Rovana Plumb, a informat Biroul Permanent Naţional al PSD în legătură cu calendarul adoptării legii privind salarizarea bugetarilor. Astfel, până pe 17 august, ministrul va finaliza dialogul cu partenerii sociali, iar până pe 30 august proiectul va fi finalizat, urmând ca, după adoptarea Codului Fiscal, să fie suspus dezbaterii publice şi trimis Parlamentului.

---

Actualizare 14:49 Dragnea: "Ministrul Finanţelor va face o nouă prognoză privind efectele Codului fiscal"

Preşedintele interimar al PSD, Liviu Dragnea, a declarat luni că ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici, va avea discuţii pe tema Codului fiscal cu toate instituţiile interesate, inclusiv cu Banca Naţională, şi va realiza din nou o analiză şi o prognoză privind efectele acestuia.

"Am discutat despre Codul fiscal, proiectul a fost întors de către preşedintele Iohannis la Parlament, ministrul de Finanţe va purta discuţii cu toate instituţiile interesate, inclusiv cu Banca Naţională, va realiza din nou o analiză, precum şi o prognoză pe următorii 2-3 ani privind efectele Codului fiscal din care să reiasă, poate mult mai bine, sustenabilitatea şi justeţea măsurilor cuprinse în acesta", a spus Dragnea, la finalul şedinţei conducerii PSD.

El a adăugat că proiectul Codului fiscal va urma procedura firească în Parlament, afirmând că până acum nu sunt motive pentru a se modifica actul normativ, dar Ministerul de Finanţe ţine cont de cererea de reexaminare aşa cum este firesc.

Dragnea a menţionat că îl preocupă afirmaţiile guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, despre noul Cod fiscal, dar că Guvernul nu trebuie să renunţe fără argumente serioase la un astfel de proiect legislativ.

"Mă preocupă afirmaţiile domnului Isărescu, numai că o simplă declaraţie, pe care o respect, care văd că astăzi este puţin contrazisă de domnul Adrian Vasilescu, pe mine mă face să cred că cea mai bună variantă este aceea pe care am discutat-o astăzi, ca ministrul de Finanţe să discute cu toate instituţiile interesate, inclusiv cu BNR, pe cifre, pe analize şi pe prognoze financiare. Eu nu cred că s-a adoptat modificarea Codului fiscal undeva, într-o baie, acolo au fost specialişti care au lucrat la acest document, oameni din mediul de afaceri care se pricep, alţi parteneri. Eu cred că se susţine, primul-ministru a fost implicat serios în elaborarea noului Cod fiscal, au fost discuţii foarte largi, analize, prognoze care ne-au arătat că aplicarea noului Cod fiscal poate să aducă foarte multe beneficii României şi nu vreau să cedăm pur şi simplu. Vrem să avem o relaţie corectă, dar nu putem să cedăm fără să avem argumente serioase, dimpotrivă, argumentele sunt de partea noastră", a precizat Dragnea.

---

Actualizare 13:37 Parlamentul, chemat în sesiune extraordinară pentru Codul Fiscal, în perioada 24-25 august

Biroul Permanent Naţional al PSD a decis luni să propună sesiune parlamentară extraordinară în perioada 24 şi 25 august pentru reexaminarea Codului Fiscal, potrivit unor surse social-democrate.

Senatul ar urma să discute reexaminarea Codului Fiscal pe 24 august, iar Camera Deputaţilor pe 25 august.

Victor Ponta anunţase că Parlamentul se va reuni în sesiune extraordinară, probabil după 15 august, pentru a rediscuta Codul Fiscal.

"Am stabilit că în luna august, probabil după 15 august, vom avea sesiune extraordinară întâi la Senat, pentru că e prima Cameră, şi după aceea la Camera Deputaţilor. Evident că noi vom vota «pentru» Codul Fiscal că doar nu suntem total duşi cu capul să fi votat acum trei săptămâni «pentru» şi după aia să votăm «contra». Chiar suntem normali la cap şi mai avem un pic de ruşine măcar. Deci noi votăm «pentru» şi eu cred că la 1 septembrie Codul Fiscal va fi promulgat", a spus Ponta, joi seara, într-o intervenţie telefonică la România TV.

Săptămâna trecută, preşedintele Klaus Iohannis a cerut Parlamentului reexaminarea Codului Fiscal, Legislativul aflându-se în vacanţă până la 1 septembrie.

(E.D.)

---

Măsurile de reducere a taxelor din noul Cod Fiscal sunt inaplicabile, din punct de vedere economic şi financiar, deşi Codul Fiscal, în ansamblul său, este foarte bun, a spus, vineri, Guvernatorul BNR Mugur Isărescu, lansnd, astfel, primul atac făţiş asupra relaxării fiscale.

Şeful Băncii Centrale subliniază că aprobarea Codului Fiscal în forma în care a fost retrimisă de către preşedintele statului în Parlament ar afecta macrostabilitatea ţării.

"Să sacrificăm macrostabilitatea pentru o potenţială creştere economică este un risc major", a menţionat domnia sa, arătând că un derapaj de la macrostabilitate ar fi costisitor şi am pierde foarte mult timp "până când am pune înapoi vagoanele pe şine".

Mugur Isărescu a făcut o paralelă cu măsurile adoptate în trecut, afirmând că, încă de când a apărut România modernă, după ce ajungem cu indicatorii economici în faţa celorlalte ţări, facem o mişcare greşită şi rămânem din nou ultimii, exemplul clasic de eşec fiind "cincinalul în patru ani şi jumătate".

Dacă parlamentarii vor aproba din noului Cod Fiscal, deficitul bugetar nu se va opri la 3%, ci va creşte şi mai mult, pe fondul unor efecte accentuate ale măsurilor de relaxare fiscală, consideră Guvernatorul.

Mugur Isărescu a apreciat decizia preşedintelui Klaus Iohannis de retrimitere a Codului Fiscal în Parlament: "Există câmp de negociere, de aceea cred că trimiterea în Parlament, spre reexaminare, a Codului Fiscal este un lucru înţelept. Este dreptul preşedintelui să facă acest lucru. Important este că instituţiile statului, cum ar fi Consiliul Fiscal şi BNR, reacţionează, chiar dacă el a fost aprobat cu 100%. Este o măsură înţeleaptă decizia premierului de a organiza o sesiune extraordinară a Parlamentului, pentru că Parlamentul hotărăşte, nu BNR sau Consiliul Fiscal".

Guvernatorul a reiterat că impactul reducerilor de taxe propuse în Codul Fiscal asupra PIB ar fi de 2,3% (peste 17 miliarde lei), fără să luăm în considerare majorarea salarială din sectorul public, care ar mai însemna 1,3% la deficit, şi majorarea cu 1% din PIB a cheltuielilor cu apărarea - măsuri discutate separat de cod.

Potrivit Guvernatorului, ţara noastră nu poate face faţă unei creşteri economice de 6-8%: "Impactul este major. Nu putem aplica asemenea măsuri fără să negociem cu partenerii noştri. Avem creştere de 4%, unde vrem să mergem, la 6-8%? Ne ţin motoarele pentru 8%? Noi avem creştere de 4%, deşi suntem la viteză de croazieră, ar trebui să stăm pe pilot automat, dar noi tragem de manşă brutal cu 2,3% din PIB, pentru că 2,3% ni se pare că este puţin, iar economiştii nu spun nimic. Când ai creştere economică nu îţi trebuie deficite mai mari. Trebuie să ţii resursele şi să le cheltuieşti când economia scade".

• Isărescu - "alarmat" că presa "nu a dat" raportul Consiliului Fiscal, deşi mass-media a publicat în mai multe ocazii opinia Consiului pe Codul Fiscal

Mugur Isărescu este "alarmat" de faptul că raportul Consiliului Fiscal asupra noului proiect de lege "nu a fost consultat" de autorităţi: "Pentru mine este alarmant faptul că s-a discutat câteva luni de zile despre acest Cod Fiscal şi nu a intrat nimeni pe site-ul Consiliului să vadă ce zice, chiar dacă dă un aviz doar consultativ. Să discuţi despre problema impactului reducerilor de taxe fără să faci legăturile la materialul Consiliului Fiscal e un semnal de alarmă, pentru noi ca economişti, dar şi pentru alţii".

Guvernatorul s-a arătat nemulţumit şi de modul în care presa mediatizează anumite aspecte economice, făcând referire în mod expres la raportul Consiliului Fiscal asupra măsurilor propuse prin noul Cod Fiscal, pe care, în opinia sa, presa nu l-a prezentat.

"Şi presa trece astăzi printr-o anumită perioadă, în care aleargă după rating (...), dar cu mesaje neatractive nu faci rating", subliniază Mugur Isărescu, declarând: "Ne închid (n.r. jurnaliştii) telefoanele dacă vrem să transmitem un mecanism mai sofisticat, pentru că aleargă după rating. Trebuie să găsim o altă cale de a comunica (...). La întrunirea de acum două zile, l-am şi multiplicat, că unii poate nu pot să citească de pe site; să fie acolo, să se izbească de el când îl pun pe birou".

Contrar părerii Guvernatorului, presa a mediatizat în mai multe ocazii, în ultima perioadă, opinia Consiliului Fiscal referitoare la Codul Fiscal.

Guvernatorul BNR a subliniat faptul că discuţiile din ultima vreme pe marginea Codului Fiscal dovedesc că fundamentele economice nu sunt înţelese nici la 25 de ani de economie liberă.

Domnia sa a menţionat că sunt cel puţin şase lucruri care ar trebui lămurite în legătură cu textul Codului Fiscal, analiza fiscal-bugetară, despre care spune că nu se face (exemplificând cu faptul că raportul Consiliului Fiscal nu a fost studiat) fiind una dintre acestea.

În opinia şefului BNR, un alt aspect de care ar trebui să se ţină cont este legat de "cum este condusă o economie de piaţă", respectiv prin politici: "Instrumentul principal de conducere este politica fiscal-bugetară, care cuprinde şi partea de taxe, şi partea de cheltuieli".

Un al treilea element care trebuie clarificat este reprezentat de faptul că politica fiscal-bugetară trebuie să fie anticiclică. "Şi politica din 2008 a fost tot prociclică, a subliniat Isărescu, însă nu trebuie să recidivăm în 2016", subliniază Guvernatorul.

"Viteza creşterii economice şi convergenţa către ţările dezvoltate" este un alt lucru care duce la dispute în societate, susţine Mugur Isărescu. Şeful BNR contestă ideea conform căreia "nu putem creşte economic fără deficit": "De unde ne-a intrat prostia asta în cap şi nu scăpăm de ea?", a întrebat Mugur Isărescu, menţionând că, de câţiva ani, economia ţării noastre creşte fără deficite.

În acelaşi timp, Guvernatorul este de părere că trebuie să ne păstrăm relaţiile cu creditorii internaţionali, opinând că "poziţiile deseori arţăgoase" ale autorităţilor noastre în relaţia cu instituţiile externe de credit au împiedicat România să obţină un rating de tip A de la agenţiile de evaluare financiară, deşi a avut performanţe bune în ultima vreme.

• Georgescu: "Companiile cu pierderi, aşa cum au intrat pe piaţă, aşa să şi iasă, altfel blochează circulaţia ca maşinile stricate, în trafic"

Indisciplina financiară conduce la un grad ridicat de îndatorare, a precizat Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR, subliniind că, în timp ce statul mai este acţionar la 400 de companii, care înregistrează pierderi de 3 miliarde de lei, cele 263.500 de firme private au pierderi de 39 miliarde lei.

"Indisciplina financiară duce la un grad ridicat de pierdere şi reduce profitabilitatea economiei reale", a spus domnia sa, apreciind că societăţile pe pierdere trebuie să se recapitalizeze sau să-şi facă exit-ul din piaţă: "Aşa cum intri pe piaţă, aşa trebuie să şi ieşi, altfel blochezi circulaţia asemeni unei maşini stricate, în trafic".

Companiile româneşti sunt mult subcapitalizate în raport cu cele din statele dezvoltate, ceea ce conduce la datorii de trei ori mai mari decât resursele permanente, a mai spus prim-viceguvernatorul BNR.

La rândul său, Daniel Dăianu, membru în Consiliul de Administraţie al BNR, subliniază că trebuie să avem grijă la datoria externă, care s-a triplat, în timpul crizei. Dacă aceasta va mai creşte, vom avea probleme în viitor, avertizează specialistul.

Sectorul public nu poate dona privaţilor menirea să facă infrastructură, educaţie şi sănătate, pentru că firmele private vor cere garanţii de stat care ajung tot în deficit, potrivit domnului Dăianu, care aminteşte că este nevoie de creşterea absorbţiei fondurilor UE, din punct de vedere calitativ şi cantitativ.

Profesorul Vasile Secăraş a concluzionat trăgând un serios semnal de alarmă: "Vin vremuri grele! (...) Am intrat într-o situaţie de incertitudine externă, cu ameninţări multiple şi confruntări dure".

Domnia sa opinează că România este ţinta războiului hibrid care constă în manipulări, intoxicări, atacuri, vulnerabilităţi, război electronic.