Primul Congres Mondial Neolitic va avea loc la Şanliurfa, provincia din regiunea de sud-est a Anatoliei, din Turcia, în perioada 4-8 noiembrie. Congresul are ca scop promovarea unor perspective noi pentru a înţelege culturile neolitice din întreaga lume, cu participarea a aproximativ o mie de academicieni din peste 64 de ţări şi 487 de instituţii, s-a transmis într-un comunicat la redacţie.
Evenimentul va oferi experţilor şi pasionaţilor de istorie o platformă unică pentru a discuta despre formaţiunile neolitice din diferite regiuni şi perioade, iluminând complexitatea socială din acea epocă.
Apariţia culturilor neolitice marchează unul dintre cele mai importante momente din istoria umanităţii, având un impact crucial asupra modului în care societatea a evoluat. Oferind o perspectivă cuprinzătoare asupra acestor culturi, Congresul Mondial Neolitic, organizat în parteneriat cu Ministerul Culturii şi Turismului dar şi cu Agenţia de Promovare şi Dezvoltare a Turismului din Turcia (TGA), va pune sub semnul întrebării teoriile convenţionale despre perioada neolitică, concentrându-se pe modul de viaţă sedentar, ierarhiile sociale, identităţile, credinţele şi influenţa mediului, dar şi pe studii referitoare la bioarheologia, metodele de datare, antropologie fizică sau geoarheologie. Evenimentul are ca scop să ofere un ghidaj pentru viitoarele cercetări neolitice care vor avea loc la nivel mondial.
Congresul, co-organizat de Universitatea din İstanbul şi Universitatea Harran, se va desfăşura la Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administrative a Universităţii Harran din Şanliurfa. Acesta va include o gamă variată de prezentări susţinute de academicieni de la universităţi prestigioase. În cadrul acestor sesiuni ştiinţifice, cercetătorii vor aborda perspective regionale şi globale asupra neoliticului. În plus, programul Congresului va include discursuri comemorative în onoarea experţilor decedaţi care au realizat excavaţii arheologice în Şanliurfa, inclusiv Klaus Schmidt, Harald Hauptmann, Ofer Bar-Yosef şi Bruce Howe. Participanţii vor avea, de asemenea, ocazia să viziteze unele dintre siturile neolitice din Şanliurfa, inclusiv Göbeklitepe, Karahantepe, Sayburç, Çakmaktepe şi Sefertepe.
Turcia este un lider în lumea arheologiei neolitice, prin excavaţii, eforturi de conservare şi publicaţii ştiinţifice. Proiectul de referinţă, "Taş Tepeler" (Movile de Piatră), condus de profesorul Necmi Karul, şeful Departamentului de Preistorie de la Universitatea din İstanbul, a demonstrat implicarea Turciei în domeniu. Taş Tepeler se referă la o regiune din jurul Şanliurfei, unde comunităţi mai mari au început să trăiască împreună în epoca neolitică şi au construit locuinţe permanente şi structuri monumentale pentru scopuri speciale. Cercetările în curs în cadrul proiectului Taş Tepeler includ siturile Sayburç, Sefertepe, Harbetsuvan, Gurcutepe, Çakmaktepe, Mendik, Kurttepesi, Taşlitepe, Ayanlar, Yoğunburç şi Yeni Mahalle, precum şi Karahantepe şi Göbeklitepe, cele mai cunoscute aşezări din regiune.
Descoperirile de la Göbeklitepe, unde lucrările arheologice din cadrul proiectului Taş Tepeler au început pentru prima dată, au dezvăluit că un mod de viaţă extrem de avansat exista în primele etape ale epocii neolitice, contribuind la schimbarea paradigmelor de lungă durată despre aşezările umane timpurii. Conform acestor descoperiri, primele comunităţi de vânători-culegători nu s-au stabilit din necesitate, ci mai degrabă dintr-o alegere conştientă, determinată de prosperitatea oferită de mediul lor. Göbeklitepe are o istorie de 12.000 de ani,este una dintre cele mai vechi aşezări monumentale cunoscute şi este al 18-lea sit din Turkiye inclus pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
Totodată, la KarahanTepe s-a descoperit anul trecut, cea mai mare statuie umană cunoscută din perioada neolitică. Statuia, un exemplu remarcabil de artă preistorică, este o figură de 2,45 metri înălţime, care pare a reprezenta un bărbat aşezat pe o bancă. Arheologii au găsit, de asemenea, o statuie de dimensiuni reale a unui mistreţ din calcar la Göbeklitepe. Figura prezintă urme de pigmenţi roşii, albi şi negri pe suprafaţa sa şi este prima sculptură animalieră pictată la scară completă din acea perioadă şi care a supravieţuit până în zilele noastre.
În urma acestor descoperiri, Karahantepe a fost recunoscut ca unul dintre cele nouă cele mai importante proiecte de "Explorare şi Cercetare în Teren" din 2023 la Forumul Arheologic de la Shanghai din China. Situl a strălucit din nou anul acesta cu prima descoperire care înfăţişează un animal în mişcare. Arheologii au descoperit o figură sculptată a unui măgar sălbatic în fugă, pe o placă de piatră, la Karahantepe. Göbeklitepe, pe de altă parte, a ieşit recent în evidenţă şi cu descoperirea primei pâini anatoliene.
Anatolia este o regiune semnificativă care păstrează şi transmite comorile multor culturi, inclusiv aşezările neolitice, strat după strat, în viitor. În timp ce ţara se afla într-o poziţie de lider la nivel mondial cu 720 de excavaţii arheologice în 2023, se aşteaptă ca aceste proiecte să crească la 750 în 2024, declarat "Epoca de Aur a Arheologiei Turceşti", şi să ajungă la 800 până în 2026.