PRIN AMENINŢĂRI ŞI ACUZAŢII IFN-urile contestă justificările BNR pentru restricţionarea dobânzilor

Instituţiile Financiare Nebancare (IFN) acuză Banca Naţională a României (BNR) că răspunde la presiuni politice şi la aşteptările populiste, după ce, Banca Centrală a lansat în dezbatere un proiect prin care urmăreşte ca IFN-urile să fie obligate să plătească de zece ori mai mult capital suplimentar pentru creditele cu dobânzi ce depăşesc anumite limite impuse.

Propunerea BNR a fost salutată de consumatori, chiar dacă a venit la ani de zile după ce ANPC, prin fostul său preşedinte, Marius Dunca, a făcut sesizări cu privire la practicarea unor dobânzi exorbitante de către IFN-uri, după nenumărate cazuri prezentate de presă, dar şi după ce, recent, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a amendat IFN-urile pentru practici înşelătoare în contractele de credit.

BNR consideră că o întărire a reglementărilor este necesară, având în vedere depăşirea unei mase critice a creditării IFN în total creditare.

Desigur, IFN-urile nu sunt de acord cu propunerile BNR.

Patronatul Creditului IFN a transmis, ieri, într-un comunicat: "În urma analizei documentelor transmise spre consultare publică pe site-ul BNR, Patronatul Creditului IFN consideră că actualul demers de modificare a Regulamentului 20 (n.r. privind activitatea IFN-urilor) şi forma propusă ţintesc în fapt o zonă de răspuns la aşteptările populiste şi la presiunile din partea scenei politice, aşteptări cauzate, probabil, de necunoaşterea realităţii".

În plus, Patronatul şi-a argumentat punctul de vedere printr-o serie de ameninţări voalate: "Patronatul Creditului IFN precizează faptul că, în opinia specialiştilor săi, intrarea în vigoare a propunerii de modificare a Regulamentului 20 în forma propusă pe site va produce efecte negative, directe şi indirecte, ce vor fi resimţite de către societăţile de creditare, de către clienţii acestora, precum şi de către întreaga societate, atât pe plan economic, cât şi în plan social".

Patronatul Creditului IFN a detaliat: "A. Din perspectiva societăţilor financiare, impactul modificării Regulamentului în forma actuală va conduce la restructurarea activităţii de creditare şi în final la radierea unor instituţii financiare nebancare cu influenţă directă asupra următoarelor aspecte:

1) Fiscale:

a) Încasări mult mai mici la bugetul de stat şi la bugetele de asigurări sociale. IFN-urile fiind societăţi ce achită anual sume foarte mari cu titlu de impozit pe profit sau contribuţii salariale;

b) Închiderea IFN-urilor ar însemna trimiterea simultan în şomaj a unui număr de aproximativ 10.000 angajaţi, adică o presiune imensă asupra bugetului.

2) Sociale:

a) Trimiterea în şomaj a 10.000 angajaţi produce un impact financiar şi asupra familiilor acestora, ceea ce face ca numărul celor afectaţi să fie mult mai mare;

b) Măsura adoptată în această formă va crea instabilitate financiară şi nesiguranţă în rândul celor aproximativ 1 milion de persoane împrumutate la IFN-uri;

3) Investiţionale şi reputaţionale:

a) Estimăm că unii acţionari vor decide retragerea investiţiei din piaţa românească şi relocarea către alte zone geografice care doresc atragerea capitalurilor străine, aspect care în cadrul european actual nu aduce beneficii viitoare României, ci este chiar de condamnat;

b) O astfel de reglementare va avea efect preponderent asupra celor de bună credinţă, în timp ce practici de evitare vor fi identificate rapid de către acei jucători care şi astăzi induc riscul reputaţional în piaţa IFN şi indirect, asupra BNR.

B. Din perspectiva consumatorilor, impactul intrării în vigoare a propunerii legislative se va datora contracţiei puternice a sectorului IFN şi lipsei unor oferte de creditare şi va implica:

1) Apariţia unei categorii de persoane care vor deveni «neeligibile» pentru orice formă de creditare bancară, ceea ce va duce în final la imposibilitatea desfăşurării proiectelor personale sau chiar la nesoluţionarea unor urgenţe, fapt datorat lipsei ofertei reale de creditare, în condiţiile în care băncile au condiţii extrem de restrictive, de multe ori fără corespondenţă cu realitatea şi multă birocraţie.

2) (Re)apariţia unui "sector" nereglementat în care diverse persoane fizice vor acorda împrumuturi în baza unor contracte, asupra cărora nici BNR şi nici ANPC nu pot interveni, lucru ce va duce inclusiv la creşterea infracţionalităţii şi la efecte sociale directe şi indirecte, nedorite".

Patronatul Creditului IFN precizează că a susţinut şi va susţine întotdeauna consolidarea cadrului legislativ şi întărirea prudenţialităţii, dar nu înţelege raţiunea pentru care un IFN care investeşte doar banii acţionarilor săi, trebuie să se supună unor măsuri de prudenţialitate cu mult mai dure decât ale băncilor comerciale, care utilizează în mare măsură banii atraşi din depozitele constituite de populaţie. În acord cu noile propuneri, un IFN ar trebui să asigure un capital social de 67 lei pentru fiecare 100 de lei creditaţi, în timp ce o banca trebuie să asigure doar 9 lei.

Dar BNR şi-a justificat intervenţia.

Banca Centrală a explicat: "Pentru prima dată din anul 2011, ponderea creditării IFN în total creditare a depăşit 10% şi este pe un trend ascendent. Stocul de credite acordate de IFN la martie 2017 reprezintă 10,3% din total credit din economie (bănci + IFN) şi este cu 21,8% mai mare decât în luna martie 2015. Ponderea creditelor IFN în creditele bancare a fost la martie 2017 de 11,5%, comparativ cu 10% în anul 2015".

Măsurile prudenţiale propuse de BNR prevăd două noi criterii impuse IFN-urilor, suplimentare celor actuale: "- volumul creditelor nou acordate într-o perioadă de timp, indiferent de faptul că acestea nu se mai regăsesc în soldul IFN la data raportării (fiind deja rambursate de debitori ori cesionate) - indicator ce relevă dimensiunea reală a activităţii IFN; - nivelul mediu al costurilor suportate de debitori (reprezentat de nivelul dobânzii anuale efective - DAE) practicat - indicator ce relevă, prin legătura de cauzalitate dintre preţ şi risc, o posibilă asumare de riscuri excesive de către IFN".

Astfel, BNR impune cerinţe de capital suplimentare, de zece ori mai mari decât cele maxime actuale, pentru creditele cu rate de dobândă peste următoarele niveluri de dobândă: 200% pentru creditele în lei de până la 15 zile, 100% pentru cele în moneda naţională cu scadenţa cuprinsă între 16 şi 90%, 32,5% pentru împrumuturile în lei acordate pentru mai mult de 90 de zile, 133% pentru creditele în valută de până la 15 zile, 67% pentru cele în valută cu scadenţa de la 16 la 90 de zile, respectiv 6,7% pentru împrumuturile în valută date pentru mai mult de 90 de zile.

Potrivit BNR, nivelul ridicat al creditării IFN şi ratele foarte mari de dobândă practicate arată un model de afaceri cu riscuri ridicate.

IFN, spre deosebire de bănci, nu atrage depozite, însă, conform legislaţiei, se află sub supravegherea sau monitorizarea BNR încă din anul 2006. BNR a aplicat, în perioada 2008 - 2016, un număr de 298 de avertismente şi 120 de amenzi IFN-urilor care nu s-au conformat cerinţelor impuse de legislaţia administrată de banca centrală.

Instituţiile financiare nebancare din ţara noastră au primit amenzi însumate de 337.000 de lei, în urma controlului derulat de ANPC, în perioada 08.05.2017 - 16.06.2017. Instituţia de control a scos la iveală clauzele abuzive din contractele de credit ale IFN-urilor şi ilegalităţile săvârşite de aceste companii. Pe lângă amenzi, ANPC a dat avertismente, a cerut remedierea deficienţelor, dar şi încetarea practicilor comerciale incorecte. Totodată, ANPC a cerut unor IFN-uri restituirea către clienţi a sumelor încasate fără temei legal şi a luat măsuri de suspendare a derulării campaniilor publicitare până la intrarea în legalitate.