PRISA cere Ministerului Sănătăţii să adopte cât mai rapid normele de aplicare a Legii suplimentelor alimentare

Patronatul Român al Industriei Suplimentelor Alimentare (PRISA) cere Ministerului Sănătăţii să adopte cât mai repede normele de aplicare a Legii suplimentelor alimentare 56/2021 pentru a clarifica modul de implementare, a înlătura neconcordanţele între prevederile legii şi situaţia din piaţă şi a elimina piedicile în activitatea operatorilor din acest domeniu şi efectele negative asupra consumatorilor, conform unui comunicat de presă al organizaţiei.

"Patronatul Român al Industriei Suplimentelor Alimentare (PRISA) cere Ministerului Sănătăţii să adopte cât mai repede normele de aplicare a Legii suplimentelor alimentare 56/2021 pentru a clarifica modul de implementare, a înlătura neconcordanţele între prevederile legii şi situaţia din piaţă şi a elimina piedicile în activitatea operatorilor din acest domeniu şi efectele negative asupra consumatorilor", arată patronatul.

PRISA atrage atenţia că au trecut mai mult de doi ani de la publicarea legii în Monitorul Oficial (31 martie 2021) şi aceste norme nu au fost adoptate, deşi Ministerul Sănătăţii era obligat să le înainteze şi să fie aprobate până la 1 iunie 2021. Potrivit articolului 15 din lege, "în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Sănătăţii elaborează normele tehnice pentru fabricarea, comercializarea şi utilizarea suplimentelor alimentare, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului".

O consecinţă apărută după publicarea acestei legi este că Serviciul Naţional pentru Plante Medicinale, Aromatice şi Produse ale Stupului (SNPMAPS) din cadrul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare - IBA Bucureşti nu a mai notificat suplimentele alimentare ce conţin vitamine/minerale şi botanice sau alte ingrediente, conform legislaţiei anterioare, deşi normele nu au fost publicate.

"Stoparea notificărilor la IBA Bucureşti a creat un flux mai mare de dosare de notificare ce trebuie prelucrate de către Centrele regionale de sănătate publică din Iaşi, Cluj Napoca şi Timisoara, aspect care a determinat prelungirea termenelor de obţinere de către operatori a avizelor pentru punerea pe piaţă a unor produse noi, limitând astfel accesul consumatorilor la suplimente alimentare inovatoare", a declarat Gerald Flintoacă-Filip, secretar general PRISA.

În plus, legea conţine o serie de articole care aduc modificări ce ar trebui implementate prin normele metodologice de aplicare. Companiile care activează pe piaţa suplimentelor alimentare spun că au nevoie de clarificări în ceea ce priveşte avizarea plantelor, publicitatea, dar şi pe alte articole din această lege, astfel încât să fie aplicate corespunzător cu realităţile din piaţă.

"Concret, dacă ne referim la publicitatea suplimentelor alimentare, prin OUG 83/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu impact în domeniul sănătăţii, avizarea materialelor publicitare a fost eliminată, la propunerea temeinic motivată a PRISA. Această măsură ar fi implicat o dublare a procesului de verificare a informaţiilor prezente pe etichetă, etichetă aprobată tot de Centrele Regionale de Sănătate Publică în cadrul procesului de notificare, conform Legii 56/2021", precizează patronatul.

Cu toate acestea, în prezent se încearcă o reintroducere a acestei duble avizări a materialelor publicitare, prin proiectul de lege al OUG 83/2022, care nu ar face decât să îngreuneze suplimentar activitatea comercială, în defavoarea industriei de suplimente, dar şi a consumatorilor, spun reprezentanţii PRISA.

"În cei doi ani de la intrarea legii în vigoare, PRISA a purtat un dialog deschis cu autorităţile, oferind suport prin experţii săi pentru a se elabora şi publica aceste norme respectând legislaţia din România şi cea europeană. PRISA apreciază că piaţa suplimentelor alimentare este deja suprareglementată şi susţine că normele europene în domeniu sunt acoperitoare. Spre exemplu, privind comunicarile comerciale, PRISA nu susţine suprareglementarea domeniului şi avizarea publicităţii, asa cum propune Legea de aprobare a OUG 83/2022 care modifică legea 56/2021. Publicitatea suplimentelor alimentare nu este avizată în niciuna din ţările Uniunii Europene şi nici în alte părţi ale lumii", mai adaugă Gerald Flintoacă-Filip.

Totodată, articolul 5 din aceeaşi lege ajută atât companiile în realizarea comunicarilor, cât şi autoritatile de control în analiza şi aplicarea mai rapidă a sancţiunilor, deoarece comunicările trebuie să conţină doar informaţii aprobate de autoritatea competentă, în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale şi europene în vigoare.

Eliminarea inadvertenţelor şi simplificarea procedurilor de avizare pot fi realizate prin normele de aplicare a legii şi ar duce la o mai bună funcţionare a pieţei suplimentelor alimentare, în beneficul companiilor din domeniu dar si al consumatorilor, consideră patronatul, potrivit căruia mii de studii dovedesc că suplimente alimentare au roluri importante în organismul uman, validate de către Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) şi contribuie astfel la susţinerea sănătăţii.

De aceea, PRISA susţine publicarea cât mai rapidă a normelor Legii suplimentelor alimentare pentru mai multă claritate privind introducerea pe piaţă a acestei categorii de produse în România şi este deschisă oricarui tip de verificare şi monitorizare produselor puse în piaţă, care este în interesul industriei şi al consumatorilor.

Patronatul Român al Industriei Suplimentelor Alimentare (PRISA) a fost înfiinţat în anul 2000, ca prima asociaţie în domeniul suplimentelor alimentare, iar din 2011 funcţionează ca patronat. Obiectivele PRISA sunt de a promova şi educa populaţia şi personalul medical despre importanţa şi aspectele benefice ale suplimentelor alimentare.

Piaţa suplimentelor alimentare din România a fost în 2023 de 790 milioane de euro, conform companiei de cercetare Cegedim.