PRIVATIZAREA AUTOMOBILE CRAIOVA FORD recuperează, cu sprijinul statului, banii plătiţi la cererea Comisiei Europene

• AVAS vrea să scoată acţionarii minoritari din afacerea "Ford Craiova", oferindu-le, la schimb, acţiuni la un monopol de stat - "Societatea Naţională a Apelor Minerale" • Prin această operaţiune, Ford şi-ar putea recupera cei 27 de milioane de euro plătiţi recent statului român la cererea Comisiei Europene • Moşia AVAS: Teodor Atanasiu şi-a pus cumnatul în conducerea "Apelor Minerale", iar pe prietenii săi i-a trimis în consiliile de administraţie de la "Automobile Craiova" şi "Daewoo" România, adică exact societăţile care fac obiectul controversatei compensări de acţiuni dintre AVAS şi SIF Oltenia

Eforturile Guvernului să-i scoată pe acţionarii minoritari din afacerea "Automobile Craiova" poate anula efectele deciziei Comisiei Europene prin care statul a încasat mai mult cu 27 de milioane de euro de la "Ford" pentru compania "Automobile Craiova".

Considerând că altfel ar tolera un ajutor de stat nelegal, Comisia Europeană a cerut ca preţul plătit de FORD statului român să fie cu 27 de milioane de euro mai mare, faţă de cele 57 de milioane oferite de compania americană pentru 72,4% din acţiunile "Automobile Craiova".

Autorităţile noastre s-au angajat, însă, să depună toate eforturile ca să îi scoată pe acţionarii minoritari din "Automobile Craiova" şi apoi să cedeze acţiunile către "Ford" la acelaşi preţ cu care compania americană a achiziţionat şi pachetul majoritar.

Restul acţiunilor din "Automobile Craiova" sunt deţinute de SIF Oltenia (22,06%) şi de "alţi acţionari", cu 5,5%.

Termenul până la care Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) trebuie să facă toate eforturile ca să preia acţiunile de la SIF Oltenia şi de la ceilalţi minoritari este de 21 iunie, conform contractului de privatizare. Statul nu va oferi bani minoritarilor, ci acţiuni la alte companii din portofoliul AVAS. Dacă operaţiunea va reuşi, atunci statul este obligat să vândă acţiunile preluate de la minoritari la acelaşi preţ pe care l-a încasat atunci când şi-a vândut pachetul majoritar din "Automobile Craiova" (4,1 euro pe acţiune). Ceea ce înseamnă că "Ford" ar trebui să mai plătească maxim 21,5 milioane de euro ca să deţină 100% din "Automobile Craiova".

Pe bursă însă acţiunile sunt mai scumpe: spre exemplu săptămâna trecută pachetul SIF şi al celorlalţi minoritari valora peste 35 de milioane de euro.

Greu de crezut că SIF, măcar, nu va încerca să negocieze un preţ mult mai bun decât cel de pe bursă.

Ceea ce se vede şi din faptul că SIF a solicitat de la AVAS ca în schimbul pachetului de la Automobile Craiova să primească acţiuni la Societatea Naţională a "Apelor Minerale" - adică la un monopol de stat. Iar guvernul este dispus să accepte schimbul ca să urgenteze ieşirea minoritarilor şi să înlesnească astfel proiectul "Ford" de fuziune dintre "Automobile Craiova" SA şi "Daewoo Automobile România" SA.

"Ford" se teme că întreaga operaţiune de fuziune ar putea fi contestată în instanţă de acţionarii minoritari şi de aceea a cerut Guvernului să rezolve ieşirea acestora din "Automobile Craiova" prin oferirea de acţiuni la alte companii deţinute de către AVAS.

Nu ştim, însă, care va fi valoarea pachetului de acţiuni pe care statul îl va ceda la schimb către SIF şi ceilalţi minoritari şi astfel care va fi costul total pe care l-am suportat noi în privatizarea uzinelor craiovene.

Ce ştim deocamdată este că statul a răscumpărat acum doi ani acţiunile de la coreeni, cu 60 de milioane de dolari, ca să încerce reprivatizarea companiei din Craiova.

Operaţiunea s-a desfăşurat prin "Daewoo Automobile Craiova" care şi-a răscumpărat, de fapt, propriile acţiuni (51%) de la "Daewoo Motor Coreea", urmând ca ulterior să le anuleze. Astfel, pachetul de acţiuni al "Daewoo Automobile" urma să fie controlat de "Automobile Craiova", care deţinea doar 49% din "Daewoo".

Deocamdată, statul a plătit 60 de milioane de dolari către coreeni şi a obţinut 57 de milioane de euro de la "Ford". Ulterior, "Ford" a mai plătit statului încă 27 de milioane de euro, bani pe care Comisia Europeană i-a solicitat ca să aprobe privatizarea, considerând că Guvernul român a vândut prea ieftin şi a considerat diferenţa de preţ ca un potenţial ajutor de stat neautorizat.

Operaţiunea "acţionari minoritari" la care s-a angajat Guvernul nostru faţă de "Ford" îi poate aduce companiei americane banii înapoi. Dacă nu cumva diferenţa dintre valoarea acţiunilor cedate de statul român către acţionarii minoritari şi preţul ce va fi încasat de la Ford pe ele nu va fi chiar mai mare de 27 de milioane de euro. Căci, astfel, costul reprivatizării uzinelor craiovene va creşte în consecinţă.

Ce spune clauza cu pricina

"Vânzătorul (n.r. - adică AVAS ) va depune toate eforturile în vederea achiziţionării de la acţionarii minoritari de participaţii în societate (n.r. - Automobile Craiova) în termen de trei luni de la Data Finalizării, prin oferirea de acţiuni pe care le deţine în alte societăţi în schimbul acţiunilor emise de Societatea (nr. - Automobile Craiova)".

Astfel, AVAS şi-a luat angajamentul de a negocia ieşirea SIF Oltenia din afacerea "Ford", oferindu-i, la schimb, acţiuni la alte companii din portofoliul său.

Angajamentul statului nu este unul care să suporte vreo sancţiune. La expirarea termenului de 3 luni, statul poate să nu se înţeleagă cu SIF Oltenia şi ceilalţi acţionari minoritari, deşi va fi făcut toate eforturile necesare să le preia acţiunile. Contractul nu prevede vreo sancţiune pentru AVAS că nu a reuşit să preia pachetele acţionarilor minoritari. Pesemne că tocmai dorinţa statului de a-i scoate din afacerea "Ford" pe acţionarii minoritari l-a determinat să ofere, la schimb, acţiuni la un monopol al statului - Societatea Naţională a "Apelor Minerale", care este dorit de SIF. AVAS a considerat probabil că nu va fi refuzat de SIF Oltenia dacă îi oferă acţiuni la un monopol de stat.

Rămâne de văzut ce se va întâmpla, totuşi, dacă SIF Oltenia nu va accepta schimbul în cele trei luni prevăzute în contractul de privatizare.

MOŞIA AVAS

Lejeritatea cu care Guvernul pare dispus să cedeze acţiuni la un monopol al statului nu trebuie să ne mai mire dacă privim cum AVAS se comportă cu societăţile din portofoliu ca pe propria moşie.

Toate cele trei companii - "Automobile Craiova", "Daewoo Craiova" şi "Societatea Naţională a Apelor Minerale", adică societăţile care fac obiectul controversatului schimb de acţiuni - au în Consiliile lor de administraţie prieteni şi rude apropiate ale şefului AVAS, Teodor Atanasiu.

1.Societatea Naţională a Apelor Române. Preluată de AVAS de la Ministerul Economiei în iunie 2007. O lună mai târziu, reprezentantul AVAS în consiliul de administraţie al "Apelor Române" devine Dorin Alexandru Bişboacă, cumnatul şefului AVAS, Teodor Atanasiu.

2. În martie 2007, AVAS îi numeşte în consiliul de administraţie ai societăţii "Automobile Craiova" pe Mihai Nicuşor şi pe Florin Roman. Primul este prieten şi fost asociat direct cu Teodor Atanasiu, al doilea este asociat cu Laura Atanasiu (fostă Bişboacă), actuala soţie a şefului AVAS.

3. Pe Mihai Nicuşor, AVAS îl numeşte, în aprilie 2007, şi în consiliul de administraţie al companiei "Daewoo Automobile Craiova".

4. În februarie 2008, Florin Roman este numit membru în consiliul de administraţie al "Mecatim" Timişoara, societate controlată de "Daewoo Automobile România". "Mecatim" va fi şi ea inclusă în proiectul de fuziune dintre "Automobile Craiova" şi "Daewoo Automobile România".