Creditorii "Oltchim" sunt convocaţi, pe 11 decembrie 2017, pentru aprobarea contractelor de vânzare a activelor combinatului către investitorii selectaţi.
"Oltchim" a anunţat, în octombrie, că preţul din tranzacţia de vânzare a şase dintre cele nouă pachete de active, către Chimcomplex este de 127 milioane de euro. Totodată, în contractul de vânzare de active, încheiat între Oltchim SA şi Dynamic Selling Group SRL, cu privire la Pachetul 6, preţul tranzacţiei reprezintă echivalentul în lei al sumei de 1.900.000 euro, potrivit companiei.
Cele nouă pachete de active scoase la vânzare de combinatul chimic sunt: fabrica de sodă, fabrica de oxialcooli, fabrica de polioli, serviciile din perimetru, 1000 de vagoane, procesarea PVC, petrochimia/PVC, rafinăria Bradu şi fabrica de Anhidridă ftalică.
Astfel pachetele dorite de Chimcomplex sunt Pachetul Clorosodice, Pachetul Oxi-alcooli, Polioli, Servicii pe Teren, Pachetul Vagoane şi parţial Pachetul VCM/PVC.
Pe lângă aprobarea celor două contracte, pe ordinea de zi se mai află prezentarea situaţiei ofertelor angajante primite de la Internaţional Process Plants and Equipment Corp pentru pachetele de active 7, 8, 9 şi supunerea ofertelor pentru pachetele 8 şi 9 votului creditorilor, respectiv respingerea ofertei pentru pachetul 7.
Prezentarea situaţiei ofertelor primite de la Louisiana Chemical Equipment Company, LLC pentru pachetele de active 7, 8 şi 9 şi respingerea vânzării către acest ofertant, este un alt punct de pe ordinea de zi.
Creditorii vor mai discuta respingerea ofertelor primite de la White Tiger Wealth Management Ltd, Grup Feroviar Român SA, RT Commerce LTD, BNS Grup, AIOTEC GmbH.
Oltchim a mai anunţat, până acum, că finalizarea procesului de vânzare se anticipează a avea loc în prima parte a anului 2018.
Oltchim a intrat în procedură de insolvenţă la 30 ianuarie 2013, iar consorţiul format din Rominsolv SPRL şi BDO Business Restructuring SPRL a fost numit administrator judiciar.
Combinatul chimic Oltchim a încheiat primele nouă luni ale acestui an cu un rezultat net de 40 de milioane de lei, dublu comparativ cu cel consemnat în perioada similară din 2016, de 16,152 milioane lei, conform datelor remise Bursei de Valori Bucureşti.
Cifra de afaceri s-a majorat cu 29%, la 716,3 milioane lei, determinată atât de creşterea cantităţilor de produse finite vândute, cât şi de creşterea preţurilor de vânzare, ca urmare a majorării cotaţiilor internaţionale la produsele comercializate.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 05.12.2017, 01:51)
In loc sa se dea actiuni in contul datoriilor catre creditori se va ajunge prin divizare la spargerea si desfiintarea efectiva a Oltchim-ului!
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Celi în data de 05.12.2017, 07:07)
Creditorii au de recuperat o suma mult mai mare. Sigur nu vor accepta vanzarea!
2. fără titlu
(mesaj trimis de Petre Emil în data de 05.12.2017, 08:11)
Si noi actionarii minoritari? Noi vom ramane cu buza umflata?
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 05.12.2017, 08:33)
Vom primi dividende
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de Actionar în data de 05.12.2017, 17:43)
Daca nu ai lichid pe conducta vinde repede la orice pret si esi!
2.3. stiu si eu... (răspuns la opinia nr. 2.2)
(mesaj trimis de Andrei în data de 05.12.2017, 18:20)
momentan toata lumea asteapta, de vanzare va fi cand vom vedea ce hotarasc creditorii. parerile sunt impartite si cred ca si de asta nu e asa mare vanzare pana acum, pentru ca multi prefera sa astepte sa vada ce se intampla. Nervii sunt incordati la maxim, vedem noi pe 10 daca sfatuul de vanzare la oricat e atat de bun. Momentan rulajul nu e asa mare si cei care au dus pretul jos sunt cei cu nervii nu prea tari :)
2.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.3)
(mesaj trimis de Oli în data de 06.12.2017, 08:44)
Se stie ca OLT are creditori care asteapta de trei ori suma oferita in prezent. Daca acum vor accepta vanzarea la acest pret inseamna ca ar accepta o pierdere foarte mare. Nimeni cu capul pe umeri nu ar face asa ceva. Din punctul meu de vedere nu va avea loc vanzarea,
2.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.4)
(mesaj trimis de Cine este Stefan Vuza? în data de 21.01.2018, 16:23)
Patronul Chimcomplex din Borzesti este un personaj care a avut o ascensiune uluitoare in mediul de afaceri. Ferit de ochii indiscreti ai presei, Vuza a reusit in mai putin de zece ani sa ajunga unul dintre cei mai bogati romani, desi nu are inca nici macar patruzeci de ani. Afacerile sale ridica insa multe semne de intrebare, mai ales din cauza preluarilor spectaculoase a mai multe firme de la AVAS. Ca intotdeauna, afacerile cu statul s-au dovedit a fi cele mai profitabile pentru Vuza. Nu si pentru stat.
Ascensiunea lui Vuza a inceput in anul 1999, sub umbrela Serviciilor Comerciale Romane (SCR), un grup de societati infiintate de omul de afaceri originar din Roman. Pana la acel moment, numele Stefan Vuza era necunoscut opiniei publice si mass mediei. Prima achizitie de marca pentru omul de afaceri stabilit in Cluj Napoca a fost firma buzoiana Contactoare SA Buzau, preluata de la Fondul Proprietatii de Stat (FPS). Tot in acelasi an, Vuza a mai reusit o alta lovitura de piata. Achizitionarea de la acelasi FPS a societatii Sinterom din Cluj. De data aceasta, in schema nu a mai intrat SCR, copilul de suflet a lui Vuza, ci chiar Contactoare Buzau. Firma buzoiana corespundea la acel moment tuturor cerintelor de privatizare ale Fondului Proprietatii de Stat. Valoare tranzactiei a depasit cu putin doua milioane de dolari, o suma care ridica semne de intrebare. In anul 2001, Tehnofrig Cluj Napoca, o firma de traditie pentru industria romaneasca, a intrat si ea sub umbrela Vuza. Pentru aceasta achizitie, omul de afaceri nu s-a mai folosit de Contractoare Buzau, ci de o firma proaspat infiintata: A1 Impex SRL din Cluj Napoca. Interesant este faptul ca la aceasta noua firma, actionar unic este societatea Sinterom. Iar Sinterom are ca asociati, surpriza, sau nu, Contactoare SA Buzau, ca actionar majoritar si SIF Oltenia, ca actionar minoritar. Tavalugul achizitiilor a cuprins si firma Uzuc Ploiesti, care are la acest moment ca actionar majoritar societatea A1 Impex. Privatizarea s-a facut tot cu ajutorul statului, prin Autoritatea pentru Privatizare (APAPS), iar pentru pachetul majoritar de actiuni, A1 Impex a platit aproximativ 350 000 de euro.
Chimcomplex, achizitionata la jumatate de pret
Combinatul din Borzesti a fost achizitionat de catre SCR in anul 2003, pentru suma de aproximativ 25 de milioane de euro. Si in acest caz, toate datoriile combinatului au fost preluate de catre, ghiciti cine, stat. Prin AVAS. La acea vreme, capitalul social al firmei din Borzesti era de aproape 52 de milioane de euro, mai mare chiar si decat capitalul social al Rompetrolului. Tranzactia a fost efectuata, astfel, la un pret mult mai mic decat valoarea actiunilor de pe piata. In acest moment, actionariatul de la Chimcomplex este format din A2 Impex, majoritar, AVAS si SIF Moldova. A 2 Impex este o alta firma in spatele careia se afla Vuza, actionar oficial fiind Uzuc din Ploiesti. Conform datelor oferite de catre Ministerul Finantelro, Chimcomplex are obligatii restante la bugetul de stat in valoare de 1 205 220 RON. Si fiindca parca nu ar fi fost de ajuns ca datoriile fusesera deja preluate de catre stat in momentul privatizarii, acererea de compensare este in curs de solutionare”.
Statul cel darnic
Urmatoarea privatizare de succes pentru conturile lui Vuza si a societatilor controlate din umbra de acesta a fost firma pitesteana Novatex SA, societate din domeniul textilelor. In iunie 2004, Novatex a fost adjudecata la licitatie publica cu unic participant cu suma de 5.802.729,50 dolari. Asta in ciuda faptului ca activele firmei din Pitesti fusesera evaluate de catre o societate de evaluare desemnata prin licitatie publica la suma de aproape zece milioane de euro. Firma prin care s-a desfasurat tranzactia a fost Iasitex din Iasi, societate membra a SCR, si a carei actionar majoritar este A 2 Impex, iar minoritari AVAS si SIF. Un alt semn de intrebare apare in privinta actionariatului A2 Impex. Aici, Uzuc este unul din majoritari. Darnic ca intotdeauna, statul roman a preluat datoriile Novatex, care se ridicau la acea perioada, la aproximativ 15 milioane de dolari. Interesant este faptul ca, desi au fost oferite avantaje de catre stat, Novatex se afla in acest moment in administrarea unei firme de lichidator judiciar, conform datelor Registrului Comertului. Tot din aceste date rezulta ca Iasitex nu se mai afla printre actionari, ci SIF Moldova si Euro Romania Holdings SRL. La fel de interesant este faptul ca ultima firma nu figureaza cu actionariat in Registrul Comertului. SCR s-a implicat si in industria hartiei, prin achizitionarea fabricii Somes Dej, preluata de la o companie austriaca, intreaga afacere perfectandu-se la sediul AVAS.
Imperiul SCR
Prin metoda privatizarilor tip suveica, folosindu-se in actionariate de firmele pe care le-a achizitionat de la stat, Vuza a reusit intr-un timp record sa ajunga in topul celor mai bogati romani. Si niciuna din institutiile abilitate nu a fost interesata sa verifice macar, daca nu sa ancheteze, modul in care Vuza a reusit sa fie aprietenul” statului roman. Grupul de firme Serviciile Comerciale Romane reprezinta in acest moment un adevarat imperiu financiar cladit, dupa cum ati putut observa, mai ales cu ajutorul statului roman, prin privatizari ce ridica multe semne de intrebare, esalonari, reesalonari si stergeri ale datoriilor. Conform datelor de la Registrul Comertului, SCR are ca actionariat pe Stefan Vuza, Ioan Popa, Eduard Vuza, A1 Impex, Uzuc, Somes Dej, Nova Textile Bumbac si Iasitex. Vom reveni cu amanunte. Scris de Ionut Avram