PROBLEMELE MEDIULUI DE AFACERI, PE AGENDA GUVERNULUI ORBAN Parteneriat public-privat pentru dezvoltarea economiei naţionale

Premierul Ludovic Orban şi reprezentanţii Coaliţiei pentru Dezvoltarea României au semnat o declaraţie de colaborare a mediului de afaceri cu Guvernul României, prin care sunt stabilite priorităţile ce vor face subiectul dialogului dintre cele două entităţi, în perioada următoare.

Predictibilitate şi stabilitate legislativă, transparenţă, respectarea contractelor şi hotărârilor judecătoreşti, reducerea birocraţiei şi simplificarea procedurilor reprezintă măsurile menite să atragă încrederea mediului de afaceri în noul guvern de la Palatul Victoria, a declarat premierul Ludovic Orban la un eveniment organizat de oamenii de afaceri grupaţi în Coaliţia pentru Dezvoltarea României.

Şeful Guvernului a spus: "Am preluat ţara într-o situaţie critică. Peste tot se văd urmele indolenţei, nepăsării, necinstei şi iresponsabilităţii celor aflaţi la putere în ultimii trei ani. De aceea, interesul nostru fundamental este să recâştigăm încrederea mediului de afaceri şi a cetăţenilor în administraţia publică şi să demonstrăm că au un partener în actualul guvern. Primul lucru pe care trebuie să îl facem pentru mediul de afaceri este să nu punem piedici, să nu creăm reguli noi şi să nu frânăm dezvoltarea acestuia. De aceea, trebuie să crească viteza cu care se iau deciziile în administraţia publică. Nu poţi să stai nouă luni pentru a obţine un certificat sau pentru fnalizarea unei proceduri. Toate procedurile trebuie să se deruleze rapid pentru eliminarea oricărei frâne în calea dezvoltării afacerilor".

În deschiderea evenimentului, Radu Florescu, vicepreşedintele Camerei de Comerţ Româno-Americană (AmCham România), care a exerictat, în ultimele şase luni ale acestui an, preşedinţia rotativă a Coaliţiei pentru Dezvoltarea României a spus că ţara noastră are un mediu de afaceri bine consolidat, iar solidaritatea şi competitivitatea reprezintă puncte importante ale economiei, a declarat, vineri, într-o reuniune de specialitate.

El a criticat fostul guvern social-democrat condus de Viorica Dăncilă, care a afirmat că "mediul de afaceri nu reprezintă o prioritate pentru Executivul României".

Radu Florescu a spus: "De la noul guvern cerem trei lucruri: transparenţă, predictibilitate şi sustenabilitate. Numai astfel mediul de afaceri va lucra împreună cu noua administraţie pro-europeană de la Palatul Victoria pentru a contribui la dezvoltarea economiei naţionale".

Fixarea deficitului la 3,6% din PIB arată faptul că nu se pune frână bruscă economiei şi că ajustarea fiscală se face gradual, a spus, cu acelaşi prilej, Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), care va prelua de la începutul anului viitor preşedinţia rotativă a CDR.

Domnia sa a spus: "În privinţa mediului şi restricţiilor, să recunoaştem că în momentul în care s-a schimbat guvernul, eram uşor speriaţi. Oare care e adevărul despre deficit, unde este deficitul şi ce se va întâmpla? Nu cumva trebuie să luăm măsuri de austeritate şi atunci va fi o frână bruscă care ne va duce pe toţi în cap? Primul lucru făcut de noul guvern a fost transparentizarea, aflarea adevărului, iar acesta este un lucru absolut deosebit. Este puţin ciudat să vezi că ministrul de Finanţe este acuzat acum de faptul că am fost retrogradaţi de Standard & Poors şi pentru prăbuşirea leului, pentru că a anunţat lucruri... Este ca şi cum l-ai acuza pe doctorul care îţi pune diagnosticul că, din cauza lui, nu mai ai acces la banii de asigurare. Al doilea semnal pe care l-am văzut a fost fixarea noului deficit bugetar. Acest 3,6% are o anume simbolistică. Îmi arată că nu se pune frână bruscă şi că ajustarea fiscală se face gradual şi ăsta este un lucru foarte bun".

• Cheltuieli bugetare inutile

Legat de deficitul bugetar şi de bugetul de stat pentru anul viitor, premierul Ludovic Orban a precizat că fosta guvernare a menţinut bugetul în ţinta de deficit de 3% pe spatele mediului de afaceri căruia nu i-a achitat facturile pentru lucrările efectuate, nu i-a rambursat taxa pe valoarea adăugată şi nu i-a plătit unele subvenţii.

Şeful Guvernului s-a declarat nemulţumit de modul în care social-democraţii, în timpul guvernării şi acum în Parlament, "inventează tot felul de plăţi şi pomeni".

Premierul Ludovic Orban a precizat: "M-am uitat pe structura salarizării în sectorul public, lăsând la o parte că eu nu ştiu dacă în vreo altă ţară se adoptă vreo lege a salarizării care să prevadă un grafic de creştere pe patru ani. Mă mir că nu au prevăzut o creştere pe 100 de ani, pe un mileniu, să spunem. (...) Pe lângă asta, există tot felul de prime şi de sporuri. Am văzut spor de condiţii deosebite, care se alocă acum, probabil sunt radiaţii de la antenă, unde sunt microbi şi aşa mai departe. Se alocă 15% din salariul brut. Stăteam şi mă întrebam, cum adică să aloci un spor de condiţii deosebite procent din salariul brut? Pentru că şi eu care câştig 4000 de lei sunt la fel de expus la radiaţii ca şi ăla care câştigă 12000 de lei. Nevoile mele, să spun, să iau medicamente sunt aceleaşi pe care le are şi ăla care are un venit mai mare decât mine. Cum să stabilesc sporul de condiţii deosebite raportat la salariul brut?".

Domnia sa a afirmat că în sistemul de salarizare din sectorul bugetar sunt o "mulţime de inepţii", care sunt foarte greu de reparat. Ludovic Orban a arătat: "Am ajuns în situaţia în care salariul mediu în sectorul public e mai mare decât salariul mediu în sectorul privat, am ajuns în situaţia în care, în mod neloial, de fapt, Guvernul prin reglementările lui şi prin modul în care plăteşte salariile în sectorul public a ajuns să creeze o concurenţă mediului privat. Sunt entităţi publice, că trăim în Bucureşti, în care s-au făcut societăţi de stat care plătesc angajaţii cam cu 30 - 35% mai mult decât sunt plătiţi angajaţii în privat pe activităţi similare, în condiţiile în care cele mai multe societăţi nu fac nimic. Pur şi simplu, taie frunză la câini şi îşi încasează leafa de pomană".

El a afirmat că lucrurile trebuie schimbate, deoarece guvernul s-a ferit să facă o ajustare bruscă a bugetului în condiţiile în care anul viitor are de plătit o majorare de 25% a salariilor în sectorul public şi majorarea prevăzută de legea pensiilor, adică un impact bugetar de 24 de miliarde, care sunt cheltuieli suplimentare care apar în bugetul pe 2020.

• Digitalizarea ANAF, prioritară pentru mediul de afaceri

Pentru a veni în sprijinul Guvernului care are nevoie de venituri bugetare, reprezentanţii mediului de afaceri au menţionat că vor sprijini digitalizarea ANAF pentru creşterea gradului de colectare şi o eficientizare a urmăririi debitorilor.

Florin Pogonaru, preşedintele AOAR, a spus: "Am auzit clar angajamentele ministrului de Finanţe: semnătură electronică imediat, conectarea caselor de marcat cu serverul de Ministerul de Finanţe. Vrem mai mult şi ne oferim mai mult. Am discutat la nivelul task force-ului de IT, care e gata să vă sprijine, să facem un program mai clar pentru următorii doi ani, pentru ca în sfârşit să informatizăm ANAF".

Referitor la digitalizarea ANAF, Dragoş Anastasiu - preşedintele Camerei de Comerţ Româno-Germane (AHK) - a declarat; Birocraţia sufocă mediul de afaceri. Trebuie să simplificăm lucrurile, înainte de digitalizare. Avantajele simplificării sunt că se face repede, nu costă nimic şi duce la un aparat administrativ mai suplu".

Legat de digitalizare, s-a exprimat şi Ionuţ Simion, preşedintele AmCham, care a spus: "Avem cele mai bune autostrăzi digitale, cea mai bună infrastructură digitală, dar suntem pe ultimul loc la nivel european în privinţa indicelui economiei digitale".

Una dintre cele mai importante probleme cu care se confruntă mediul de afaceri din ţara noastră este criza forţei de muncă. Atât reprezentanţii Confederaţiei Patronale Concordia, cât şi cei ai Romanian Business Leaders au susţinut că este nevoie de o strategie nouă în sistemul educaţional, care să ducă la creşterea relevanţei şcolilor profesionale. Conform datelor deţinute de aceştia, din 100 de elevi care încep clasa I, 70 finalizează educaţia de 12 ani şi doar 30 trec de examenul de bacalaureat. În aceste condiţii, este cel puţin curios că 45% dintre elevi se înscriu la liceele teoretice - când în realitate cu gradul de trecere al examenului de bacalaureat, procentul ar trebui să fie mai mic-, în timp ce restul sunt în sistemul tehnic şi profesional.