Procurorii critică dur legea care îi scapă pe evazionişti de închisoare dacă plătesc prejudiciul

Asociaţia "Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor" (AMASP) critică dur legea care îi scapă de închisoare pe evazionişti dacă achită prejudiciul, cu argumentul că România a implementat una dintre "cele mai blânde regimuri de sancţionare din Uniunea Europeană "şi încurajeazaă săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală, informează G4Media.

Potrivit sursei citate, noile norme, care permit evazioniştilor să scape complet de pedeapsă indiferent de valoarea prejudiciului dacă plătesc 20% în plus la bugetul de stat, sunt probabil inspirate "din sistemul cumpărării indulgenţelor religioase".

"Solicităm puterii legislative şi puterii executive să reexamineze aceste modificări şi să abroge dispoziţiile care în realitate sunt o formă de dezincriminare mascată", scriu cei de la AMASP.

Procurorii atrag atenţia că în România există peste 1.200.000 de firme active şi încă 200.000 cu activitate suspendată, însă doar 250 de procurori şi 3000 de poliţişti se ocupă la nivelul întregii ţări de cazurile de evaziune fiscală.

În anul 2020 deficitul de încasare a TVA a fost cel mai mare din Uniunea Europeană (circa 34%), media europeană fiind de 9.2%, mai arată procurorii, care sustin că noile reglementări vor încuraja firmele să îşi asume riscul de a fi obligate peste 7 ani de la comiterea faptei să plătească taxele şi impozitele sustrase, în cazul în care sunt prinse prins de autorităţi, cu o dobândă globală de 20% şi fără a risca să i se aplice o pedeapsă.

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat în data de 31 martie actul normativ privind modificarea şi completarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale.

Proiectul de lege iniţiat de fostul deputat PSD Cătălin Rădulescu prevede că inculpaţii pentru fapte evaziune fiscală de până la 100.000 de euro, nu mai execută pedeapsa cu închisoare dacă achită integral prejudiciul, ci doar plătesc o amendă. De asemenea, "dacă în cursul urmăririi penale sau în cursul judecăţii până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive, prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile este acoperit integral, fapta nu se mai pedepseşte".

Pe 15 decembrie 2020, Camera Deputaţilor a adoptat, decizional, propunerea legislativă, iar două zile mai târziu ÎCCJ a sesizat Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea proiectului de lege.

Pe 4 ianuarie au fost depuse alte două sesizări la CCR de către Guvern şi Avocatul Poporului, însă pe 17 februarie, Curtea a respins obiecţiile de neconstituţionalitate.