PROFESORUL DE ECONOMIE MIRCEA COŞEA: "Lupta permanentă dintre politicieni inhibă creşterea economică"

Noul an nu a liniştit apele pe scena politică, ci dimpotrivă, controversele între putere şi opoziţie continuă. Bugetul, dar şi măsurile luate la finalul lui 2018 constituie motive de ceartă între reprezentanţii principalelor partide politice.

Senatorul PNL Florin Cîţu a scris, pe pagina sa de Facebook, încă din prima zi a anului, că cifrele prezentate de Darius Vâlcov referitoare la execuţia bugetară pe anul trecut sunt măsluite, continuând, astfel, afirmaţiile începute la sfârşitului anului trecut potrivit cărora taxa pe lăcomie va fi extinsă şi la persoane fizice.

Reacţia ministrului Finanţelor Publice Eugen Teodorovici nu a întârziat să apară, acesta afirmând că declaraţia liberalului Cîţu conform căreia angajaţilor din minister li se cere să măsluiască datele privind execuţia bugetară pe 2018 este "o bazaconie totală şi o imbecilitate". Printre altele, şeful Finanţelor a precizat: "Nu ştiu dacă presa este obligată prin lege să verifice înainte informaţiile şi pe urmă să le publice, dar o să verific personal acest lucru şi dacă nu există în lege o să propun eu modificarea aceasta, inclusiv o amendă".

Florin Cîţu caracterizează afirmaţiile lui Eugen Teodorovici drept o "ieşire «de spital» la adresa presei române".

Toate aceste manifestări produc îngrijorare în rândul economiştilor. Profesorul de economie Mircea Coşea ne-a declarat: "Sunt îngrijorat de modul în care a debutat acest an, pentru că observ un lucru care începe să fie aproape un factor economic. Vorbim de instabilitatea politică din România, de lupta permanentă dintre politicieni, care este un factor inhibator al creşterii economice. Degeaba avem capital, programe, condiţii pentru începerea unui an bun, pentru că această instabilitate va submina economia până la urmă, iar acest lucru devine îngrijorător. Sunt măsuri economice care se iau - mai bune sau mai rele - dar care de la început sunt contestate. Această contestare fără niciun fel de motivaţie face foarte rău, pentru că economia românească îşi pierde încrederea, care este un factor important de stabilitate. Încrederea în economia românească se pierde la nivelul individului, care nu mai ştie exact despre ce este vorba. Niciuna dintre părţi nu demonstrează ceea ce fac şi omul îşi pierde încrederea în economie, ceea ce este un lucru negativ, întrucât se pierde motivarea forţei de muncă. Aceasta nu poate fi motivată doar prin salariu. Este o greşeală foarte mare dacă se crede că majorând salariul forţa de muncă va fi motivată să activeze în direcţia dorită. Dacă nu are orizont de aşteptare, încredere, predictibilitate, poţi să îi dai orice leafă vrei, pentru că omul va căuta un loc de muncă mai bun, iar dacă nu îl găseşte în România, va pleca în străinătate".

Toate politicile adoptate de Guvern sunt contracarate de influenţa negativă a mediului în care trăim, subliniază domnul Coşea, care susţine că noi nu mai discutăm de factori economici materiali, de capital, de resurse, de utilaje, ci de factori psihologici, care influenţează economia. Domnia sa ne-a mai spus: "Observăm inclusiv că, la nivel politic, nu există o luptă pe proiecte, ci pe persoane. De exemplu, inflaţia a crescut în România şi ca urmare a presiunii psihologice. Factori de mare importanţă, cum sunt Guvernatorul BNR sau Ministrul de Finanţe sau diferiţi reprezentanţi ai patronatelor au început să vorbească despre iminenta creştere a preţurilor în momentul în care nu exista niciun fel de condiţie materială pentru creşterea preţurilor. Să ne amintim ce s-a întâmplat când s-a declanşat alarma cu pesta porcină. Imediat patronatele au început să spună cu cât va creşte preţul cărnii de porc. Acelaşi lucru se întâmplă cu preţurile carburanţilor, gazelor etc. Dacă economia nu va intra într-o stabilitate politică şi de opinie, atunci noi nu vom putea merge mai departe, pentru că intrăm într-un labirint de probleme din care nu putem ieşi, iar ele se agravează şi mai tare cu intrarea în competiţie electorală. Anul electoral în care intrăm este unul în care lupta politică se va da cu arme şi cu elemente atât de distrugătoare încât omul de rând nu va şti ce să mai facă, iar investitorii străini sau UE nu vor mai putea privi cu încredere România".

Tot ceea ce se întâmplă la noi duce la lipsă de perspectivă, investitorii rămânând acolo unde sunt, consideră Mircea Coşea, afirmând: "Omul de pe stradă nu ştie exact unde se află şi ce urmează, nu ştie dacă BNR nu va mai da o măsură de restricţionare a creditelor, nu ştie dacă senatorul Cîţu are sau nu dreptate referitor la adoptarea unor eventuale noi impozite, nu ştie dacă Guvernul va lua măsuri legate de pensii şi salarii, pentru că veştile vin din toate părţile, informaţiile sunt contradictorii, iar presa a început să devină partizană. Cam aceasta este România de astăzi - discutăm despre atmosferă mai mult decât despre factorii politici adevăraţi".

• Controversa Cîţu-Teodorovici

Dragnea extinde taxa pe lăcomie la persoane fizice, scria, Florin Cîţu, în 31 decembrie, pe pagina sa de Facebook, adăugând: "Nu mai este niciun secret. Bugetul este praf. Banii din taxarea băncilor, jocurilor de noroc, energie, CAS la veniturile altele decât salariile, contracte part-time, supraacciza, TVA defalcat nu ajung. La ordinul lui Vâlcov, CNSP a început să calculeze banii care ar ajunge la buget din aplicarea acestei taxe. Exact acum când românii sunt ocupaţi cu sărbătorile de iarnă. Se lucrează la două variante. Prima, propusă de Teodorovici, taxează suplimentar salariile mai mari decât salariul unui ministru. Dar veniturile la buget sunt mici în această variantă. A doua, propusă de Vâlcov, taxează suplimentar veniturile - averea. ANAF face o evaluare la preţul pieţei a bunurilor deţinute de o familie şi supra-taxează veniturile peste un anumit prag. Să fie mai clar, taxează activele dar şi producţia personală în cazul în care aveţi livezi, stupi etc. Ţinta veniturilor la buget din aceată taxă este de 4,6 miliarde lei în 2019".

O zi mai târziu, în 1 ianuarie, liberalul a revenit precizând că cifrele prezentate de fostul ministru de Finanţe Darius Vâlcov sunt măsluite: "Datele oficiale despre execuţia bugetului în 2018 apar după 25 ianuarie 2019. Doar atunci MFP are situaţia exactă şi finală a execuţiei bugetare. Aseară (n.r. în 31 decembrie) târziu am fost sunat din MFP şi mi s-a spus că aceste cifre nu sunt reale. Mai mult, şi asta este foarte grav, Darius Vâlcov le cere angajaţilor de la finanţe să măsluiască datele în aşa fel încât execuţia finală să arate exact aşa cum a anunţat el. Adică sub 3%. Pentru a-i opri şi a-i pedepsi pe cei responsabili este nevoie de trei lucruri: - alo instituţiile statului, se aude? (Curtea de Conturi, Procuratura, CSAT...) - Îi cer public lui Teodorovici să permită ca o echipă de experţi ai opoziţiei să verifice corectitudinea execuţiei bugetare. Suntem pregătiţi. - Voi informa EUROSTAT de manipularea indicatorilor economici în România în scopul manipulării pieţelor de capital, financiare şi bancare. În cazul în care nu vom reuşi, vom transmite colegilor domnului Teodorovici, la ECOFIN, ce se întâmplă în grădina celui care pentru 6 luni de zile va prezida şedinţele ECOFIN".

Florin Cîţu şi-a continuat afirmaţiile şi în 2 ianuarie, subliniind: "Măsluirea cifrelor referitoare la execuţia bugetară pentru 2018 a fost premeditată! În decembrie 2017, anticipând derapajele evidente ale economiei şi implicit ale deficitului, gaşca PSD-istă de analfabeţi economici a aprobat OUG 90. În această ordonanţă, la art. 19 derogă de la: (4) Guvernul are obligaţia de a prezenţa Parlamentului un buget anual care să respecte principiile responsabilităţii fiscale, regulile fiscale, strategia fiscal-bugetară şi orice alte prevederi ale prezentei legi, iar prim-ministrul şi ministrul finanţelor publice vor semna o declaraţie ce atestă această conformitate, declaraţie care va fi prezentată Parlamentului împreună cu bugetul anual. (5) În eventualitatea că Guvernul nu poate respecta condiţia de conformitate prevăzută la alin. (4), prim-ministrul şi ministrul finanţelor publice vor menţiona în declaraţie abaterile, precum şi măsurile şi termenele până la care Guvernul va asigura conformitatea cu principiile responsabilităţii fiscale, cu regulile fiscale şi cu strategia fiscal-bugetară. Adică Vâlcov, Teodorovici, Mişa ştiau că vor încalca legea şi au dat această ordonanţă ca să nu meargă la puşcărie. Acum înţelegeţi aroganţa lor pe toate posturile de televiziune? De aceea eu, senatorul Florin Cîţu, îi lansez o provocare lui Eugen Teodorovici. Am depus în Parlament o lege care spune că trebuie să răspundeţi penal dacă minţiţi în legătură cu bugetul şi deficitul bugetar. Eugen Teodorovici, dacă vrei să nu mai zică lumea că minţi, atunci susţine aprobarea acestei legi! Aţi înţeles acum de ce îşi pot permite să măsluiască datele ca pe vremea comuniştilor? Au modificat legea şi nu răspund penal. (Eugen, ECOFIN ştie ce faci tu?) Întrebarea care rămâne la final este: - cifrele anunţate de Darius Vâlcov sunt secret de serviciu, cine se sesizează pentru această infracţiune?"

Reacţia ministrului de resort la afirmaţiile lui Florin Cîţu este cel puţin la fel de dură, domnia sa opinând că declaraţia senatorului Cîţu potrivit căreia angajaţilor din minister li se cere să măsluiască datele privind execuţia bugetară pe anul 2018 este "o bazaconie totală şi o imbecilitate". Ministrul Finanţelor a mai spus, citat de Agerpres: "Este inacceptabil ca o persoană publică importantă, vicepreşedinte de partid, aşa cum este Florin Cîţu, să dea astfel de informaţii, în condiţiile în care Eurostat confirmă datele mele. Nu e corect să dezinformezi populaţia. Cei care sunt pe zona de Finanţe din Europa îşi dau seama că aşa ceva nu se face, dar îşi dau seama cum este şi presa la noi, dacă nu verifică nici măcar o dată o informaţie de acest gen, o informaţie de natură economică care poate să inducă în eroare mediul de afaceri, poate afecta imaginea de ţară. Cum îşi poate imagina cineva că ministrul de Finanţe, fie el şi din România, poate face aşa ceva: să manipuleze datele oficiale? Eu nu sunt de ieri, de azi în sistem, sunt de o viaţă întreagă şi nu m-am jucat cu datele niciodată. Când am spus ceva, aşa a fost. A spus că nu ne încadrăm în deficit, iată că ne-am încadrat şi chiar mai jos, a spus că inflaţia ajunge la 12% în decembrie şi nu a ajuns, iar acum a luat-o în alt sens, că am falsificat datele. I-au spus lui oameni din Finanţe... Este o bazaconie totală, o imbecilitate, pe româneşte".

În opinia lui Cîţu, declaraţia ministrului Finanţelor este o ieşire "de spital" la adresa presei române. Liberalul a reacţionat, ieri, pe Facebook: "Incredibil de violentă reacţia ministrului Teodorovici la întrebările presei. După ce a vrut să limiteze dreptul la muncă, acum vrea să pună botniţă presei. Deşi nu se grăbeşte cu bugetul pentru 2019, Eugen Teodorovici are o reacţie deplasată legată de un subiect extrem de delicat. În loc să ameninţe presa, Eugen Teodorovici ar trebui să facă două lucruri: - să ne dea acces nouă, opoziţiei, să verificăm veridicitatea execuţiei bugetare pentru 2018; - să nu mai dea ordonanţe (OUG 90/2017 şi OUG 114/2018), prin care să se protejeze de abateri, nereguli şi măsluiri ale datelor oficiale. Informaţiile pe care le prezintă public să fie adevărate, sub obligaţia răspunderii penale. Aşa o să fie şi el obligat să prezinte adevărul".

• Noi măsuri fiscale de pe o zi pe alta

Odonanţa de urgenţă adoptată de Guvern în seara de 21 decembrie şi publicată în Monitorul Oficial în ante-penultima zi a anului trecut a adus noi taxe fiscale, care au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2019.

Printre altele, Guvernul a decis plafonarea preţului gazelor şi energiei electrice pentru următorii trei ani, pentru toţi consumatorii casnici, acest cost fiind suplinit prin impunerea unei taxe de 2% din cifra de afaceri pentru toate companiile din energie.

De asemenea, a fost majorată taxa pe viciu cu 2% din cifra de afaceri, pentru firmele din gambling şi a fost introdusă o "taxă pe lăcomie" în sistemul bancar.

Eugen Teodorovici a anunţat, înainte de adoptarea OUG, că va promova o "taxă pe lăcomie": "Băncile preferă să crediteze statul, nu economia. Profiturile sunt cele mai mari. O să cred că băncile sunt parteneri loiali când ambii parteneri vor câştiga, firmele, companiile şi băncile. Sunt diferenţe foarte mari între dobânzile la credite şi cele la depozite".

Taxa pe activele băncilor, taxa "pe lăcomie", va fi aplicată dacă ratele ROBOR la 3 şi 6 luni depăşesc o anumită marjă. Când va fi depăşită valoarea de 1,5% (pragul minim), taxa "pe lăcomie" va fi de 0,2%.

Ieri, indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a scăzut la 2,99%, cel mai mic nivel din iunie 2018 până în prezent, potrivit datelor publicate joi de Banca Naţională a României (BNR). ROBOR la şase luni a stagnat la 3,3%, după ce luni acesta a scăzut de la 3,33% la 3,3%, cel mai scăzut nivel din 2 iulie 2018, când a fost 3,29%.

Noile măsuri fiscale pun sistemul financiar pe butuci, este de părere analistul financiar Aurelian Dochia. Domnia sa ne-a declarat, la finalul anului trecut: "Încep să mă gândesc că mai bine s-ar spune de la început să se desfiinţeze sistemul bancar. Pentru mine lucrurile sunt foarte clare - construcţia bugetului pentru anul 2019 este foarte dificilă. Guvernul nu poate să îşi respecte promisiunile pentru toate creşterile de salarii şi pensii, întrucât nu au suficiente venituri şi s-a gândit să găsească nişte surse suplimentare de venit. Nu pot anunţa majorări de taxe şi impozite şi de aceea au început să facă tot felul de declaraţii împotriva băncilor, împotriva companiilor străine etc., ca să aibă o justificare şi un sprijin popular pentru aceste măsuri". Potrivit domnului Dochia, este posibil chiar ca, în viitor, să asistăm la rezoluţii bancare şi la falimente în acest domeniu, pentru că foarte multe bănci vor ieşi pe pierdere, chiar dacă acum au rezultate bune.

Potrivit lui Adrian Mitroi, profesor de finanţe comportamentale, genul acesta de măsuri vor ajunge la client, care va plăti factura finală.

Reprezentanţii pieţei financiare consideră: "Prin astfel de măsuri, în fapt, economia României devine mai vulnerabilă la eventuale şocuri externe de natura crizelor internaţionale. Impactul cumulat al celor patru măsuri ce urmează să se aplice nu a fost evaluat din punct de vedere cantitativ, însă se poate deja aprecia că vor exista consecinţe nefaste asupra industriei financiare, dar în principal asupra economiei în general. Aceasta taxă pe activele financiare, plafonarea dobânzilor, limitarea valorii recuperabile a creanţelor cesionate, eliminarea caracterului de titlu executoriu al contractelor de credit şi modificarea legii privind darea în plată afectează semnificativ posibilitatea de creditare în condiţii de raţionalitate economică. Taxa pe active se aplică indiferent dacă instituţiile financiare sunt profitabile sau nu, ceea ce înseamnă că unele instituţii financiare îşi vor reduce profitul, unele vor înregistra pierderi, iar alte instituţii de credit îşi vor adânci pierderile".

Sursele citate consideră că reducerea capitalului conduce în mod direct la frânarea creditării, iar acţionarii, în acest nou context, ar putea fi nevoiţi să îşi reconsidere planurile investiţionale şi modelul de afaceri.