Profesorul Mircea Coşea: "Măsurile fiscale vor inhiba creşterea economică"

Măsurile fiscale pe care Guvernul doreşte să le implementeze vor inhiba creşterea economică, vor duce la trecerea mai multor companii în economia neagră, din cauză că modificările respective sunt îndreptate împotriva capitalului românesc şi a firmelor autohtone, consideră profesorul universitar Mircea Coşea.

Specialistul ne-a spus: "Deocamdată, singurul lucru pozitiv este că, în sfârşit, Guvernul s-a hotărât să facă publice aceste măsuri pentru a le putea discuta şi pentru a ne forma o părere cu ceea ce se va întâmpla. În primul rând sunt măsuri care nu au nicio logică economică sau o gândire economică adevărată şi în legătură cu mediul şi cu perioada pe care o trăim. Sunt măsuri care au scop un fel de adunare, de acumulare de bani oricum şi oriunde, fără să se ţină seama de consecinţe. Toate aceste măsuri pot să aducă un profit la bugetul de stat, dar nu mai mult de 20% sau maximum 30% din deficitul pe care îl avem. Pe termen scurt, imediat, vom avea acest rezultat. Pe termen mediu, vom avea un impact negativ pentru că nu s-au luat în calcul consecinţele acestor măsuri asupra economiei în ansamblu, nu doar asupra mediului de afaceri, dar şi a situaţiei fiecăruia, inclusiv în privinţa facilităţilor, pentru că efectele se vor răsfrânge pe toată linia. Sunt nişte efecte care, în loc să stimuleze creşterea economică, o inhibă".

Domnia sa a menţionat că, în al doilea rând, măsurile vizează mediul de afaceri cu capital autohton, românesc, pentru că nimic din ceea ce se spune nu are legătură cu companiile multinaţionale şi cu cele cu capital străin.

Mircea Coşea a precizat: "Declaraţiile foarte belicoase pe care le făceau premierul şi alţi miniştri ai Guvernului cu privire la aplicarea unei taxe de solidaritate nu mai apar în acest document. Deci nu are puterea politică şi economică necesare pentru a avea un impact asupra capitalului străin. Toate elementele din acest document vor avea efecte asupra capitalului românesc şi asupra mediului de afaceri românesc".

Apoi, profesorul Coşea consideră că eliminarea în bloc a facilităţilor fiscale pentru angajaţii din sectoarele IT, agricultură, construcţii şi industria agro-alimentară este o greşeală, deoarece facilităţile acordate sunt de fapt stimulente.

Domnul Mircea Coşea arată: "Or, stimulentele se aplică acelor ramuri economice care, pe o anumită perioadă, aduc beneficii pe ansamblul economiei deoarece au un potenţial de creştere mai mare, lucru dovedit deja de construcţii, IT şi agricultură, care au avut o creştere consistentă bazată pe aceste facilităţi fiscale, creştere ce a împiedicat intrarea ţării noastre în criză economică sau în recesiune tehnică. Am avut o creştere economică minimă, dar am avut-o, datorită construcţiilor, IT-ului şi agriculturii. Consider că trebuie să avem o strategie în care să fie stabilite priorităţile pe care le avem şi acestea să fie aplicate gradual şi temporal pe anumite ramuri, nu în bloc. Dacă scoţi facilităţile în bloc, e o abordare pur contabilă, aritmetică, care nu are nimic de a face cu o viziune privind viitorul economiei".

Domnia sa a mai constatat că, în proiectul de act normativ, sunt unele măsuri care nu pot fi aplicate, cum ar fi impozitarea proprietăţilor ce depăşesc valoarea de 500.000 euro şi a automobilelor care depăşesc valoarea de 75.000 euro.

Domnul Coşea a precizat: "Nu se pot implementa, pentru că nu avem baza de informare necesară. Cum determini că valoarea unui locuinţe sau a unui imobil este de peste 500.000 euro? Că la primărie şi la cadastru nu ai instrumentele necesare pentru determinarea valorii unui imobil, ci ai valorea de impozitare şi aceea rezultată din actele primăriei sau din actul de vânzare-cumpărare ori de moştenire sau valoarea de inventar. La fel este şi situaţia cu impozitarea automobilelor care au un preţ de catalog, preţ de vânzare, preţ de leasing, preţ de închiriere etc. Nu sunt măsuri care au predictibilitate sau, dacă au, vor crea atât de multe probleme care vor duce la sute sau mii de procese. Oamenii vor încerca să demonstreze că li s-au aplicat greşit prevederile noii legi. Este o chestiune logică. La fel şi cu impozitarea băncilor, care este o măsură complicată pentru că profitul băncilor este o noţiune foarte greu de precizat. S-a spus că a existat o discuţie între Guvern şi BNR pentru a defini ce înseamnă profit. Am dori să ştim şi noi care este noţiunea respectivă care ar fi acceptată de bănci, pentru că ele nu au capital propriu, ci doar capital de rulaj. Ele primesc bani şi dau bani, fără a avea un capital propriu. Efectul negativ al măsurii impozitării băncilor pe cifra de afaceri este evident, pentru că această impozitare va intra în preţuri, care vor aduce iar mari presiuni pe cei care au credite şi vom vorbi despre un lucru aproape comic deoarece cel mai mare client al băncilor este statul. Măsura respectivă va avea astfel un rol de bumerang: statul impozitează băncile şi va plăti dobânzi mai mari".

De aceea, el consideră că modificările fiscale sunt "măsuri contabile, aritmetice, de socotitor, aşa cum erau pe vremuri la cooperativele agricole de producţie; sunt măsuri care măsoară de unde pot să ia, cât pot să ia cât mai repede, fără să aibă niciun fel de gândire, de perspectivă, niciun fel de noţiune de analiză a efectelor pe care aceste măsuri pot să le aibă asupra viitorului".

În opinia domniei sale, aceste măsuri pot duce la probleme în economia naţională, "deoarece vor apărea multe elemente de economie neagră pentru că un lucru care este greu de înţeles de ce într-o economie modernă, europeană, impozitezi succesul în afaceri, în loc să îl stimulezi, să motivezi afacerile".

Mircea Coşea afirmă: "E clar că aceste măsuri vor aduce pagubă, în loc să faciliteze derularea afacerilor care înseamnă locuri de muncă şi plata de impozite şi taxe. Vom avea economie neagră, vor fi lucruri care vor fi ascunse din evidenţă, se va ajunge la plecarea din ţară a capitalului românesc şi al relocarea unor companii româneşti în Bulgaria, Ungaria sau Republica Moldova. Sunt măsuri care, din punctul meu de vedere, au foarte multe vicii de gândire şi de aceea au elemente de populism".

În ceea ce priveşte alocarea unei sume de bani în locul tichetelor de masă sau voucherelor de vacanţă, profesorul Coşea consideră că problema nu este uşor de rezolvat, deoarece experienţa a arătat că tichetele şi voucherele respective au reprezentat mijloacele de dezvoltare a unor ramuri economice.

Mircea Coşea ne-a spus: "Ce importanţă are că, de la o anumită sumă, nu îi mai dai omului tichetele de masă, când de fapt prin utilizarea lor cetăţeanul poate ajuta HoReCa sau turismul ori economia? Tichetele de masă nu le poţi transforma în bani, deoarece ei pot fi folosiţi pentru alte mijloace. Iar aşa numita creştere a valorii tichetelor de masă este o nulitate pentru că se aplică impozit. Statul se apără impozitând aceste tichete, în loc să se gândească la importanţa acestor tichete în dezvoltarea anumitor ramuri sau sectoare de activitate. Tichetele de masă contribuie la dezvoltarea fermierilor, a producţiei, a HoReCa, a tot ceea ce înseamnă deservire. Tichetele de vacanţă dezvoltă turismul.

Sunt lucruri greu de înţeles în afara acestei concluzii pe care nu ai cum să o eviţi: nu se gândeşte nimeni la consecinţele măsurilor pe care le iau, dar care vor avea efecte importante în economia naţională".

Faţă de cele de mai sus, domnul Coşea consideră că are trebui să ne îngrijoreze vizita efectuată la Bucureşti în această perioadă de o delegaţie a Fondului Monetar Internaţional. În opinia domniei sale, aceaastă vizită arată că FMI e preocupat de ceea ce se întâmplă în ţara noastră, iar Mircea Coşea afirmă că, dacă efectele măsurilor enumerate mai sus vor fi vizibile la începutul anului viitor, nu va fi nicio surpriză încheierea de către Guvern a unui acord cu respectiva instituţie financiară.