Proiect de trecere la agricultura eco, introdus de Carbon Solutions Global

Carbon Solutions Global (CSG) vrea să implementeze în ţara noastră, în această toamnă, un proiect care urmăreşte trecerea de la agricultura convenţională la una ecologică, ne-a declarat Constantin Bogdan Popa, country manager al filialei companiei britanice din ţara noastră.

Acest proiect agricol - The Clear Plate - presupune reducerea emisiilor de dioxid de carbon, prin adoptarea unei tehnologii agricole ecologice şi sustenabile de către fermieri. Proiectul se adresează fermierilor care sunt dispuşi să înlocuiască o treime din îngrăşămintele chimice folosite în prezent, cu îngrăşăminte organice, microbiologice pe bază de bacterii şi alge, dar şi să-şi închidă suprafaţa după arătură (n.r. denumirea tehnică a practicii numită popular întoarcerea brazdei). "În România, beneficiarii ţintă sunt fermieri care lucrează între 150 şi 2000 de hectare din sudul ţării şi Băragan, cei care cultivă cereale, rapiţă şi floarea-soarelui", ne-a spus Bogdan Popa.

Potrivit domniei sale, în prezent, CSG colaborează cu Asociaţia Bio România în vederea obţinerii unei certificări (n.r. EcoCert) a fertilizatorilor organici din ţara noastră, demers care va dura aproximativ două luni. "Fermerii au nevoie de asigurări înainte de a se implica într-un astfel de proiect, voluntar şi, de aceea, avem nevoie de aceste certificări", a motivat domnia sa.

Deşi trecerea de la agricultura convenţională la cea ecologică este costisitoare (n.r. - sunt necesare noi utilaje, iar fertilizatorii organici sunt, de obicei, mai scumpi) şi durează câţiva ani, reprezentantul CSG susţine că există interes din partea agricultorilor locali. "Cei mai mulţi dintre fermierii interesaţi provin din Ialomiţa şi Oltenia", a spus Bogdan Popa.

Preţul de piaţă pentru 1 litru de îngrăşământ pe bază de alge este de 2 euro, iar cel pentru 1 litru de îngrăşământ pe bază de bacterii este de 3 euro. Astfel, preţul cantităţii totale de produs pe un an este de 50 euro (225 de lei /hectar).

Domnia sa a mai adăugat: "Fermierii care vor lua parte la acest proiect vor beneficia de reduceri de 50% la achiziţionarea îngrăşămintelor organice, dar şi de 60 de lei pe hectar pentru achiziţia utilajelor agricole necesare practicării agriculturii sustenabile, precum şi de o parte din banii obţinuţi de companie în urma vânzării certificatelor de carbon rezultate, pe piaţa voluntară".

Piaţa voluntară a certificatelor de carbon operează independent de piaţa obligatorie. Practic, persoanele fizice, companiile şi alte organizaţii, care şi-au redus emisiile poluante primesc certificate de emisii, care, vândute, le acoperă costurile cu investiţia în protejarea mediului. Aceste certificate pot fi liber tranzacţionate, fiind cumpărate de către cei care au poluat mai mult decât au avut voie. În prezent, aceasta piaţă voluntară mondială a certificatelor de emisii este încă mult mai mică decât cea obligatorie. Cu toate acestea, experţii estimează creşteri în acest sector.

Până în 2015, analiştii se aşteaptă ca piaţa să urce la 500 de milioane de certificate de emisii (un certificat este echivalent cu o tonă de emisii poluante), fiind o creştere imensă comparată cu cifrele din ultimii ani, respectiv 45 de milioane de certificate. Certificatele de carbon trebuie verificate şi aprobate de către organizaţii independente cu dreptul de a le emite, pentru a avea o valoare comercială reală.

Carbon Solutions Global este prezentă pe piaţa din România încă din 2012, oferind la tranzacţionare certificate de carbon. Fondurile obţinute în urma vânzării de astfel de titluri sunt investite în proiecte "verzi", care dezvoltă sursele de energie regenerabilă nepoluantă.

"The Clear Plate" este în implementare în nordul Ungariei, potrivit platformei online, creată pentru acest proiect. Compania susţine că, într-un singur an, s-au înregistrat deja reduceri de peste 1,1 milioane de tone de emisii de carbon (CO2) pe o suprafaţă de 155.000 ha din Ungaria.

• Eurostat: "20% din emisiile de gaze cu efect de seră de pe teritoriul României provin din producţia agricolă"

Un raport al Eurostat publicat recent arată că circa o cincime din emisiile de gaze cu efect de seră de pe teritoriul României provin din producţia agricolă. Potrivit biroului european de statistică, în ţara noastră producţia agricolă este al treilea factor care produce emisii de gaze cu efect de seră, pe primul loc situându-se energia electrică şi carburantul (30%), iar pe locul doi - industria (27%).

Ţara noastră emite doar 5 tone de gaze cu efect de seră/locuitor comparativ cu media Uniunii Europene (7,6 tone/locuitor). Totodată, suntem clasaţi pe locul nouă în clasamentul UE privind nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră, fiind depăşiţi de două ţări cu o populaţie mai redusă, dar mai puternic industrializate - Olanda şi Republica Cehă.

La nivel european, agricultura este al patrulea factor generator al emisiilor de gaze cu efect de seră, după consumul cu energia electrică şi carburant (27%), consumul din fabrici (20%) şi consumul cu întreţinerea gospodăriilor (18%).

Potrivit Eurostat, în perioada 2000 - 2011, nivelul emisiilor a scăzut cu 9,6%, datorită reducerii poluării fabricilor, a producţiei agricole şi a gospodăriilor. Cel mai recent raport al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Agricultură şi Alimentaţie (FAO) arată, în schimb, că emisiile globale de gaze cu efect de seră din producţia agricolă au crescut cu 12% în acelaşi interval de timp.