PROIECT LEGISLATIV CONTROVERSAT Surse politice: Stigmatizarea rudelor foştilor securişti ar fi o discriminare

Claudiu Năsui, ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, a anunţat ca a iniţiat un proiect de lege privind crearea registrului lucrătorilor Securităţii şi legăturilor de rudenie ale persoanelor care ocupă demnităţi sau funcţii publice cu aceştia. Mai mult, pentru a demonstra că el nu are nicio legătura cu fosta Securitate, ministrul Năsui a publicat, ieri, pe pagina oficială de Facebook, hotărârile definitive prin care regimul comunist i-a condamnat la închisoare pe bunica şi tatăl său.

"Tatăl meu nu doar că nu a fost securist, dar a fost condamnat la închisoare de către Securitate. Iar bunica mea a făcut închisoare la Sighet pentru că a ajutat partizanii anti-comunişti care făceau rezistenţă tocmai contra securităţii. Prima, sentinţa de condamnare la 7 ani de închisoare a tatălui meu pentru infracţiunea de «refuz de înapoiere în ţară». Decizia pronunţată, culmea ironiei, de căpitanul de securitate Doru Viorel Ursu, devenit, după revoluţie, ministru de interne în guvernul Ion Iliescu - Petre Roman. A doua, sentinţa de condamnare la 5 ani de închisoare a bunicii mele, în 1949, pentru «uneltirea contra ordinii sociale». Adică pentru că a ajutat rezistenţa anti-comunistă din nordul ţării. Nu vă mai spun cine conducea represiunea comunistă în perioada aceea în nordul ţării", a scris Claudiu Năsui pe pagina sa oficială din reţeaua de socializare.

Iniţiativa legislativă a ministrului Economiei vine după ce PSD a susţinut, în moţiunea simplă depusă împotriva lui Claudiu Năsui, că afacerile familiei sale ar prospera datorită legăturilor tatălui său, plecat în SUA înainte de 1989, cu fost Securitate comunistă.

De aceea, ministrul Economiei a decis să propună un proiect de lege pentru crearea unui registru public cu numele foştilor angajaţi ai Securităţii, dar şi cu date despre rudele lor până la gradul al treilea.

"Minciunile la adresa familiei mele au ajuns prea departe. De aceea am depus la Senat un proiect de lege prin care să facem un registru cu toţi securiştii din decembrie 1989. Hai să vedem toţi securiştii. Absolut toţi care, apropo, primesc şi pensie specială acum pentru marile servicii aduse statului. Şi nu doar atât. Hai să vedem toate rudele de până la gradul 3 ale securiştilor care sunt acum în politică (parlamentari, primari, funcţii alese, etc.). Măcar la 31 de ani de la revoluţie, să aflăm şi noi cine au fost securiştii şi cine le sunt rudele care dominat politica timp de atâţia ani", a justificat Claudiu Năsui iniţiativa.

În expunerea de motive a iniţiativei legislative depusă la Senat, se arată că în lipsa unei legi a lustraţiei în statul român după decembrie 1989 şi în lipsa unor anchete efective şi a unor condamnări privind persoanele responsabile pentru crimele săvârşite la Revoluţie, societatea românească a rămas cu ideea puternic înrădăcinată că foştii lucrători şi colaboratori ai Securităţii şi-au menţinut influenţa şi controlul asupra principalelor instituţii româneşti, chiar şi la 30 de ani de la Revoluţie.

"Având în vedere că temerea exprimată în public la nivelul societăţii este aceea că foştii lucrători şi colaboratori ai Securităţii îşi exercită influenţa şi controlul nu numai nemijlocit, ci şi prin intermediul rudelor sau urmaşilor promovaţi în principalele instituţii româneşti, se propune demararea unui proces de transparentizare a acestor legături", îşi motivează, proiectul de lege, Claudiu Năsui.

Conform textului de lege propus de ministrul Năsui, "pentru a asigura dreptul de acces la informaţii de interes public, orice cetăţean român, precum şi presa scrisa şi audiovizuală, partidele politice, organizaţiile neguvemamentale legal constituite, autorităţile şi instituţiile publice au dreptul de a fi informate, la cerere, în legătură cu existenţa sau

inexistenţa calităţii de lucrător al Securităţii, a rudelor de până la

gradul al Ill-lea ale persoanelor care ocupă următoarele demnităţi sau funcţii:

a) Preşedintele României;

b) deputat sau senator în Parlamentul României, membru în Parlamentul European;

c) membru al Guvemului;

d) Avocatul Poporului;

e) primar".

Potrivit propunerii legislative, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii va publica pe pagina proprie de internet un registru public al tuturor lucrătorilor Securităţii. Respectivul registru public va permite interogarea după nume, şi, dacă este cazul, după următoarele criterii:

a) funcţia sau demnitatea pe care o ocupă sau au ocupat-o, în cazul demnităţilor şi funcţiilor publice

b) legătura de rudenie de până la gradul al Ill-lea cu persoanele care ocupă sau au ocupat demnităţile sau funcţiile respective.

Din păcate pentru el, iniţiativa legislativă a stârnit reacţii negative din partea istoricilor care lucrează la Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), care susţin că o astfel de măsură, prin care o persoană este blamată public pentru faptele rudelor sale, a fost aplicată doar de regimul autoritar comunist. Ei arată că CNSAS are deja un registru al angajaţilor Securităţii, care este public şi care conţine câteva mii de nume.

Mai mult, proiectul legislativ depus de ministrul Năsui ar avea, conform unor surse politice, şi carenţe constituţionale, fapt care ar face ca actul normativ respectiv, dacă ar fi aprobat de Parlament, să nu treacă de Curtea Constituţională, în cazul contestării acestuia.

Sursele citate pun în vedere faptul că în conformitate cu dispoziţiile articolului 4 aliniat 2 din Constituţie, România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială. Potrivit articolului 16 aliniat 1, cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări. La aliniatul 3 se arată că funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară.

"Iar legea funcţionarilor publici nu prevede printre condiţii, apartenenţa la Securitate a unei rude de gradul al III-lea a candidatului la funcţia publică", arată surse politice din arcul guvernamental.

Mai mult, restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi pe care o propune Claudiu Năsui prin textul respectiv al actului normativ nu s-ar încadra în excepţiile prevăzute de articolul 53 din Constituţia României.

La aceste texte de lege, ar mai trebui adăugat şi faptul că prin articolul 14 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, aplicabilă şi în ţara noastră, este interzisă discriminarea. Conform actului normativ respectiv, exercitarea drepturilor şi libertăţilor recunoscute de prezenta convenţie trebuie să fie asigurată fără nici o deosebire bazată, în special, pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine naţională sau socială, apartenenţa la o minoritate naţională, avere, naştere sau orice altă situaţie.

Or, conform surselor citate, proiectul de lege iniţiat de Claudiu Năsui ar introduce tocmai o astfel de discriminare pentru rudele până la gradul al III-lea inclusiv ai foştilor lucrători şi colaboratori ai Securităţii.