Teama de a pierde viitoarele alegeri a reuşit să coaguleze clasa politică în jurul a două mari alianţe; una este deja realizată iar a doua va fi gata până la finalul anului. Pe lângă partidele paralamentare, în aceste uniuni se încearcă atragerea tuturor grupărilor politice existente pe piaţă, scopul fiind unul clar: evitarea "înghesuielii" pe buletinele de vot. Acest lucru duce automat şi la eliminarea voturilor aşa-zis irosite pe formaţiuni care nu trec pragul electoral. Opoziţia s-a grupat deja sub umbrela Uniunii Social Liberale, Partidul Social Democrat, Partidul Naţional Liberal şi Partidul Conservator având ca scop pentru anul 2012 obţinerea a peste 50% din voturi. Alegerile din colegiile uninominale 2 Maramureş şi 6 Neamţ au reprezentat însă semnale de alarmă atât pentru putere, cât şi pentru opoziţie. Pentru cei de la USL este evident că trebuie să-şi modifice uşor strategia de campanie dacă vor mai mulţi votanţi, iar pentru PDL a devenit evident că nu poate obţine un scor bun fără o alianţă în spate.
Aşa stând lucrurile, în ultima perioadă s-a conturat tot mai evident creearea în jurul PDL a unei mişcări de centru-dreapta cel mai probabil sub titulatura "Mişcarea Populară", la care să se ralieze UNPR, UDMR, dar şi alte formaţiuni mai mici, inclusiv partidul încă neînregistrat al lui Dan Diaconescu. Pe culoare se vorbeşte şi de o încercare de fracturare a PNL, de unde să fie racolaţi oamenii nemulţumiţi de alianţa cu PSD. Mişcarea a fost concepută la Cotroceni, acest lucru fiind recunoscut de Radu Berceanu, unul din liderii cu vechime ai PDL: "În momentul în care preşedintele o mandatează pe fiica sa cea mare să înregistreze o marcă legată de un partid sau de o mişcare politică e clar că are o semnificaţie. Ioana Băsescu nu s-a apucat singură şi, chiar dacă s-ar fi apucat, preşedintele ar fi reacţionat. Îl cunoaştem, sau eu cel puţin îl cunosc, şi în mod sigur ar fi reacţionat".
Pentru prim-vicepreşedintele PDL, Gheorghe Flutur, "Mişcarea Populară" este un răspuns pentru aşa-zisul populism al opoziţiei: "PDL-ul trebuie să fie nucleul în jurul căruia să adune forţele de dreapta pentru modernizarea ţării. Aici cred că şi nuanţa conservatoare, şi nuanţa creştin-democrată şi cea liberală trebuie să se regăsească deopotrivă. Această mişcare populară care ar putea să apară în jurul PDL trebuie să se contrapună mişcării populiste, USL. PDL trebuie să realizeze că plăteşte nişte costuri singur, dar să nu fie egoist şi să deschidă aceste orizonturi şi pentru alţii, şi din societatea civilă, şi ONG-uri şi alte formaţiuni politice care cred în valorile de dreapta. Să nu uităm că electoratul, mai mult de 50%, este de dreapta şi centru-dreapta. Pentru perioada următoare, PDL trebuie să se gândească obligatoriu pentru o construcţie care să răspundă aşteptărilor electoratului de dreapta". Organizaţiile sau formaţiunile care vor intra în viitoarea mişcare vor primi locuri eligibile la viitoarele alegeri, în funcţie de ponderea fiecăruia. Dacă în Biroul Permanent Naţional al PDL se merge pe ideea ca alegerile să se desfăşoare pe un sis-tem de vot uninominal pur, UDMR susţine varianta mixtă, adică listă şi vot uninominal, după modelul din Germania, divergenţe pe această temă existând şi în sânul USL. După nenumărate controverse, puterea şi opoziţia par să aibă un proiect politic comun, alegerile cu doar doi combatanţi care să conteze.