PROIECTUL CARE PREVEDE NOI MĂSURI FISCALE, PE SITE-UL MFP Rămâne cum am stabilit - fără impozitarea pensiilor speciale şi cu sporuri pentru condiţii grele

Măsurile anunţate pe surse la finalul săptămânii trecute au apărut, majoritatea, în­tr-un proiect de Ordonanţă postat ieri pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice (MFP).

Printre măsurile care nu sunt prevăzute în actul normativ, deşi au fost menţionate în presă acum o săptămâ­nă, se află impozitarea pensiilor speciale.

Eugen Teodorovici, ministrul de resort, a explicat absenţa acesteia din textul citat, precizând că măsura impozitării pensiilor speciale nu a fost inclusă în proiectul de ordonanţă privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru că reprezintă un mecanism la care încă se lucrează şi va fi trimis în Parlament în perioada următoare.

Întrebat despre sporul de 15% pentru condiţii grele şi vătămătoare acordat unor categorii de bugetari, care ar fi urmat să fie eliminat potrivit informaţiilor de săptămâna trecută, minis­trul Finanţelor a precizat că "nu intră acum în discuţie".

În schimb, în proiectul de act normativ apare prevederea conform căreia salariaţii vor plăti contribuţii sociale pentru o parte din tichetele cadou primite din partea angajatorilor, excepţie făcând biletele de valoare primite cu ocazia unor sărbători.

Nota de fundamentare de pe site-ul MFP arată: "Se propune includerea în baza de calcul al contribuţiilor sociale obligatorii (CAS, CASS şi CAM), a biletelor de valoare sub forma tichetelor cadou acordate potrivit legii, în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, pentru alte situaţii decât cele cu ocazia Paştelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum şi cele oferite salariatelor cu ocazia zilei de 8 martie. Se menţine regimul de exceptare de la plata contribuţiilor sociale numai pentru tichetele cadou acordate de angajator/plătitor cu ocazia Paştelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum şi cele oferite salariatelor cu ocazia zilei de 8 martie, în limita plafonului de 150 lei/eveniment/persoană".

În proiectul rectificării bugetare se estimează ca din modificarea regimului fiscal aplicabil tichetelor cadou acordate în legătură cu o activitate dependentă, să se încaseze la buget 22,2 milioane lei, în următoarele patru luni din 2019.

Guvernul pregăteşte măsuri fiscale pentru creşterea veniturilor la bugetul de stat, în condiţiile în care deficitul bugetar s-a adâncit la 19,96 miliarde lei, în primul semestru al acestui an, de la 14,97 miliarde lei - deficitul înregis­trat în prima jumătate a anului trecut.

Surse guvernamentale au anunţat, miercurea trecută, că, printre noile reglementări care ar urma să fie aprobate în şedinţă de Guvern, se numără devansarea creşterii accizelor la ţigarete, accizarea băuturilor răcoritoare cu adaos mare de zahăr, impozitarea pensiilor speciale, reducerea la jumătate a numărului de posturi de secretar de stat, blocarea posturilor vacante de la buget şi abrogarea sporurilor pentru condiţii grele şi vătămătoare.

Pachetul anunţat are măsuri pe zone importante, dar prea blânde, este de părere Iancu Guda, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiari-Bancari din România (AAFBR), acesta apreciind că "măsurile cu adevărat dure se vor lua după alegeri".

Măsurile fiscale anunţate sunt încadrate în limita suportabilităţii politice, pentru momentul acesta, subliniază analistul economic Aurelian Dochia, care ne-a declarat, în urmă cu o săptămână: "Este clar că bugetul are o mare problemă cu deficitul, că unele soluţii ar fi trebuit găsite, dar, din păcate, contextul politic, cu alegerile care urmează în toamnă şi anul viitor, limitează foarte mult capacitatea Guvernului de a lua nişte măsuri serioase de echilibrare bugetară".

Tot atunci, analistul economic, Iancu Guda, ne-a declarat: "Statul a cheltuit, în primele şase luni ale anului curent, mai mult cu 20 de miliarde de lei decât a încasat, ceea ce înseamnă aproa­pe 2% din PIB (19,96 miliarde lei), faţă de primele cinci luni, când deficitul era de 15 miliarde. S-au adăugat încă 5 miliarde lei într-o singură lună şi, dacă vom continua în acelaşi ritm, deficitul de 20 de miliarde la primele şase luni poate urca lejer la 50 de miliarde, per total an.

Dacă luăm în considerare şi impactul legii pensiilor, de 8 miliarde lei, ris­căm un deficit de 50-55 miliarde lei pe parcursul anului 2019, în lipsa unor măsuri de ajustare. Este imposibil de acceptat un deficit de peste 5% din PIB într-un an de expansiune, aşa că aceste măsuri sunt necesare, dar cred că sunt prea mici, dacă le raportăm la nevoile bugetare, şi cred că vor urma măsuri mult mai drastice, inclusiv creşteri de taxe".

• Asociaţia Municipiilor din România se opune noilor măsuri anunţate de Guvern

Una dintre propunerile proiectului de act normativ vizează "diminuarea numărului de posturi aferente cabinetului secretarului de stat, subsecretarilor de stat şi asimilaţilor acestora din cadrul ministerelor şi aparatului de lucru al Guvernului, precum şi cele aferente cabinetului conducătorului de organ de specialitate al administraţiei publice centrale cu rang de secretar de stat".

De asemenea, documentul citat precizează: "La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe se suspendă ocuparea prin concurs sau examen a pos­turilor vacante sau temporar vacante din instituţiile şi autorităţile publice. Pentru posturile pentru care au fost demarate procedurile de organizare a concursurilor anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanţe a Guvernului se continuă procedurile de ocupare a acestora, conform prevederilor în vigoare la acea dată. După data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, ordonatorii de credite pot ocupa prin concurs sau examen posturi conform principiului: «unu la trei» din totalul pos­turilor ce se vor vacanta, respectiv la trei posturi ocupate devenite vacante, un post ocupat.

Prin excepţie, se pot organiza concursuri sau examene pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante de personal didactic de predare; ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante de personal medico-sanitar; posturile vacante necesare încadrării, în condiţiile legii, a promoţiei de ofiţeri, subofiţeri, agenţi de poliţie, maiştri militari, funcţionari publici cu statut special din anul 2019; posturile vacante necesare încadrării promoţiei 2019 a Institutului Naţional al Magis­traturii".

La această prevedere, Asociaţia Municipiilor din România a făcut următoarele precizări, în cadrul unui comunicat:

"Pentru prima oară, prin intrarea în vigoare a Legii nr. 153/2017, a fost recunoscut în mod real dreptul autorităţilor locale de a stabili şi implementa propria politică de personal, ţinând cont de realităţile sociale şi de planurile de dezvoltare locală. Renunţarea la acest principiu, la numai 2 ani de la statuarea lui legală, nu este oportun.

Cele mai multe municipii au trecut în ultimii doi ani de la apariţia legii salarizării printr-un amplu proces de res­tructurare a schemelor de personal, de reaşezare a atribuţiilor în cadrul unor structuri organizatorice mai suple în primării si în instituţiile publice locale.

Blocarea angajărilor în administraţia publică locală ar reprezenta doar o măsură arbitrară, de natură să îngreuneze activitatea administraţiei locale, atât de grea încercată de continua «reformă fiscală şi bugetară»".

Asociaţia subliniază că aşteaptă de la Guvernul României măsuri reale de modernizare a administraţiei, cum ar fi:

"- Adoptarea Codului Finanţelor Publice Locale şi stabilirea cotelor din impozitul pe venit ce revin UAT-urilor, asigurând astfel predictibilitatea bugetelor ce revin serviciilor publice locale (apă, canalizare, salubritate, transport public local, iluminat, inves­tiţii în şcoli, creşe, grădiniţe şi spitale, drumuri, etc.);

- Respectarea obligaţiei asumate prin Programul de Guvernare, de a suporta integral de la bugetul de stat, cheltuielile cu asistenţa socială;

- Transparentizarea activităţii ANAF şi crearea posibilităţii ca APL să aibă acces permanent la informaţiile privind colectarea IV, care constituie una din sursele de venit a bugetelor locale. Reglementarea legală a obligaţiei MFP prin DGFPL de a transmite trimestrial, către toate UAT-urile, informaţii privind încasările totale din impozitul pe venit la nivelul fiecărei UAT, respectiv sumele achitate cu titlu de impozit pe venit atât de contribuabilii mici şi mijlocii, cât şi de contribuabilii mari administraţi în prezent de Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili;

- Adoptarea de urgenţă a rectificării bugetare şi acordarea către UAT-uri a sumelor din ce li se cuvin, conform cotelor prevăzute în Legea bugetului de stat".

• JTI: "O creştere a accizei de peste 10 euro în mai puţin de un an nu a mai avut loc din 2010, când contrabanda a ajuns la peste 36%, iar piaţa neagră a devenit subiect de discuţie pe agenda CSAT"

În proiectul postat, ieri, pe site-ul MFP au rămas propunerile de majorare a accizei la ţigarete din luna septembrie şi introducere accizei la băuturile răcoritoare cu adaos mare de zahăr. Referitor la prima dintre aceste două măsuri fiscale, nota de fundamentare arată: "Pentru a fi evitată declanşarea acţiunii în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor (infringement) împotriva ţării noastre, legislaţia naţională, res­pectiv Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, trebuie modificată astfel încât să fie conformă cu reglementările Uniunii Europene în domeniul accizelor.

În acest sens, se impune adoptarea unor măsuri pentru a corecta neconcordanţa cu Directiva 2011/64/UE, res­pectiv acciza globală pe ţigarete să reprezinte cel puţin 60% din preţul mediu ponderat de vânzare cu amănuntul, al ţigaretelor eliberate pentru consum.

Având în vedere că nivelul actual al accizei totale pentru ţigarete nu reprezintă cel puţin 60 % din preţul mediu ponderat de vânzare cu amănuntul al ţigaretelor eliberate pentru consum, se impune creşterea nivelului accizei totale pentru ţigarete, începând cu 1 septembrie 2019, de la 483,74 lei/1.000 ţigarete la 503,97 lei/1.000 de ţigarete.

De asemenea, ţinând cont că, potrivit art. 343 alin. (5) din Codul fiscal, acciza specifică pentru ţigarete se determină pe baza preţului mediu ponderat de vânzare cu amănuntul, a procentului legal aferent accizei ad valorem şi al accizei totale, precum şi faptul că începând cu data 1 septembrie 2019 va creşte nivelul accizei totale pentru ţigarete, se impune actualizarea nivelului accizei specifice pentru ţigarete.

Totodată, având în vedere că nivelul accizei totale pentru ţigarete stabilit pentru anul 2020 este mai mic de 503,97 lei/1.000 ţigarete, precum şi în vederea asigurării respectării prevederilor art. 10 alin. (2) din Directiva 2011/64/UE se impune modificarea calendarului privind nivelul accizei totale pentru ţigarete prevăzut în Anexa nr. 1 de la Titlul VIII din Codul fis­cal".

Conform proiectului rectificării bugetare, creşterea nivelului accizei totale pentru ţigarete va aduce la buget 161,7 milioane lei, în perioada septembrie-decembrie 2019.

Precizând că nu are "darul de a pune taxe şi impozite", ministrul Eugen Teodorovici a menţionat, ieri, citat de Agerpres: "La acciza pe tutun este vorba de notificări venite din partea Comisiei Europene sub ameninţarea deschiderii unui infringement pentru România pentru nearmonizarea sau neactualizarea cu directiva respectivă. Nu face Ministerul de Finanţe - şi v-am mai spus şi o repet în continuare - nu am darul de a pune taxe şi impozite. Oricât s-ar strădui unii şi alţii să îmi bage pe gât OUG 114, oricât ar dori unii şi alţii, când discutăm concret, dar concret, nu au niciun fel de argument. Nu îmi plac taxele şi impozitele şi nu am să cresc nici numărul, nici cuantumul lor. Oricâţi nebuni ar scrie pe Facebook, oricâţi habarnişti o să întâlniţi şi o să vă spună fel de fel despre mine, nu au argumente. Întrebaţi-i de argumente concrete". Oficialul a subliniat că notificarea a venit de la comisarul european pentru afaceri economice şi financiare, impozitare şi vamă, Pierre Moscovici.

JTI consideră că proiectul de Ordonanţă de urgenţă prin care sunt prevăzute creşteri ale accizei la ţigarete în mai puţin de o lună, va afecta profund piaţa legală şi va pune în pericol veniturile suplimentare pe care Guvernul speră să le obţină.

Reprezentanţii JTI ne-au transmis: "Ministerul Finanţelor aduce argumentul alinierii la Directiva 2011/64/UE, care prevede că incidenţa accizei în preţul mediu ponderat trebuie să fie 60%, invocând pericolul declanşării procedurii de infringement. Un pericol care de fapt nu există, prevederile Directivei fiind foarte clare: ajustarea se poate face până la 1 ianuarie al celui de al doilea an după ce incidenţa scade sub 60% (art. 11, alin. 1), adică până la 1 ianuarie 2021. O creştere de peste 10 euro în mai puţin de un an nu a mai avut loc din 2010, când contrabanda a ajuns la peste 36%, iar piaţa neagră a devenit subiect de discuţie pe agenda CSAT".

Gilda Lazăr, director Corporate Affairs & Communications, JTI Romania, a declarat: "Şi cu banii în buzunar şi cu sufletul în rai nu se poate. Anunţarea unui nou Calendar, pentru a îndulci vestea creşterii accizei şi a da senzaţia de predictibilitate fiscală, este inutilă, din moment ce, oricum, acesta va fi din nou schimbat, aşa cum ne-a obişnuit Guvernul, prin sutele de modificări intempestive ale Codului Fis­cal. Vara trecută, JTI a propus includerea în Codul Fiscal a unui mecanism prin care să se asigure menţinerea anuală a incidenţei de 60%, până la atingerea pragului de 115 Euro/mie, prag de la care această cerinţă europea­nă nu se mai aplică. Propunerea nu a fost luată în seamă, dar Guvernul a aprobat în decembrie, prin Ordonanţa de urgenţă 114, o creştere punctuală abruptă şi un Calendar pe trei ani, des­fiinţat după şapte luni, prin prezentul proiect. În prezent, prin această un fel de Ordonanţă 114 bis, Guvernul propune o altă creştere intempestivă şi un alt aşa-zis Calendar... Suntem o organizaţie cu peste 1.200 de angajaţi, cu zeci de furnizori şi mii de clienţi, care au la rândul lor zeci de mii de salariaţi. Ne desfăşurăm activitatea legal şi plătim anual taxe de circa 800 de milioane de euro. Noi ne facem planuri de afaceri pe termen mediu şi lung, spre deosebire de Guvern, care îşi face calcule de pe o zi pe alta. Avem nevoie de stabilirea clară a unui mecanism de menţinere anuală a nivelului incidenţei de 60% şi a unui mod de calcul, nu de Calendare care nu sunt respectate. În loc de asta, ni se cere, din nou, să ne conformăm unei legi astăzi anunţată, mâine publicată, iar poimâine aprobată".

JTI a trimis săptămâna trecută Ministerului Finanţelor Publice o scrisoa­re oficială prin care solicită majorarea accizei de la 1 ianuarie, nu de la 1 septembrie, pentru a avea timp să-şi modifice planurile de afaceri şi pentru ca piaţa să poată absorbi creşterile de preţ, fără să se orienteze către produsele de contrabandă.

Referitor la introducerea accizei la băuturile răcoritoare cu adaos mare de zahăr, documentul citat motivează: "În Uniunea Europeană, 52% din populaţia adultă este în prezent supraponderală, iar din această proporţie 17% suferă de obezitate. Epidemia de obezitate constituie o povară imensă asupra sistemelor de sănătate, obezitatea reprezentând, în prezent, unul din principalii factori responsabili de morbiditate la nivel mondial. De asemenea, se relevă cifre îngrijorătoare şi în cazul obezităţii infantile, cu repercursiuni importante asupra sănătăţii viitorului adult. Planul de Acţiune pentru Prevenţia şi Controlul Bolilor netrans­misibile al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii arată faptul că supraponderea şi obezitatea la copii şi tineri înregistrează un trend ascendent".

Ministrul Teodorovici a subliniat: "Pe băuturile răcoritoare, dacă ministerul de resort - că Ministerul Finanţelor nu se apucă şi de sănătate şi de conţinutul de zahăr la băuturi şi aşa mai departe - dacă ministerul de resort are studii în spatele acestei propuneri de decizii, studii care arată cum este situaţia în Europa, cum este în România, sănătatea copiilor, sănătatea populaţiei în Româ­nia şi vine cu astfel de propunere, Ministerul de Finanţe nu este cel care să spună «Domnule, ştiţi, nu!», pentru că nu acesta este rolul ministerului. El face politica publică în sectorul respectiv, nu Ministerul de Finanţe".

Potrivit proiectului de rectificare bugetară, introducerea accizei la băuturile răcoritoare cu un conţinut ridicat de zaharuri va aduce la buget, până în luna decembrie, 320 de milioane de lei.