"Proiectul de modificare a Legii insolvenţei favorizează excesiv creditorul bugetar"

• (Interviu cu Simona Miloş, preşedintele Institutului Naţional pentru Pregătirea Practicienilor în Insolvenţă)

Propunerile de modificare a Legii insolvenţei, care urmează să intre la aprobare în Guvern în regim de urgenţă, favorizează excesiv creditorul bugetar, este de părere Simona Miloş, preşedintele Institutului Naţional pentru Pregătirea Practicienilor în Insolvenţă (INPPI). Domnia sa ne-a precizat, în cadrul unui interviu: "Favorizarea excesivă a unui creditor bugetar, care oricum, în actuala lege, are un tratament privilegiat în raport de toţi ceilalţi creditori, este un demers care afectează principiul concursualismului şi drepturile celorlalţi creditori.

Totodată, recomandările Băncii Mondiale la momentul elaborării Codului Insolvenţei au fost în sensul eliminării tratamentului privilegiat al creditorului bugetar, această recomandare având şi o justificare, şi anume aceea că dintre toţi creditorii, cel bugetar are toate pârghiile şi instrumentele legale să-şi valorifice din timp creanţele, beneficiind de forţa de coerciţie a statului".

Printre altele, doamna Miloş susţine că proiectul Ordonanţei de Urgenţă ce vizează modificarea Legii 85/2014 conţine aspecte neconstituţionale.

Reporter: De ce este nevoie de o nouă modificare a Legii insolvenţei?

Simona Miloş: Încă de la momentul elaborării noii legi a insolvenţei, ideea a fost aceea a acordării unei perioade suficiente de timp pentru implementare, pentru a vedea cum funcţionează în practică, urmând ca în acest interval să fie adunate opiniile practicienilor, ale doctrinarilor şi, în general, ale participanţilor din aceste proceduri - creditori, instituţii publice, antreprenori - aceste opinii urmând să fie avute în vedere la o eventuală reformă legis­lativă în materie.

O perioadă de 3-4 ani de la intrarea în vigoare a Legii nr. 85/2014 privind procedurile insolvenţei a fost apreciată de către specialiştii implicaţi în elaborarea ei a fi o perioadă suficientă pentru o analiză de ansamblu.

O astfel de analiză presupune, însă, un proces legislativ amplu, cu o largă consultare a tuturor celor implicaţi, şi nu o procedură de urgenţă, cum este cea a ordonanţei care urmează să intre la aprobare în Guvern.

Modificarea propusă prin proiectul de ordonanţă de urgenţă nu urmăreşte însă o reformă în materia legislaţiei insolvenţei, ci, aşa cum rezultă din expunerea de motive privind necesitatea adoptării acesteia, scopul urmărit este eficientizarea recuperării creanţelor bugetare în procedurile de insolvenţă şi evitarea folosirii abuzive a procedurilor de insolvenţă de către antreprenori.

În acest context, se poate pune întrebarea legitimă dacă aceste modificări se impun a fi efectuate de urgenţă sau dacă nu cumva ar fi mai indicată urmarea unei proceduri de legiferare parlamentară.

Reporter: Ce noi reglementari în domeniu presupune proiectul legislativ?

Simona Miloş: Le voi enumera pe cele mai importante, în opinia mea.

În principal, s-a urmărit crearea unui regim prioritar al creditorului bugetar în raport cu toţi ceilalţi creditori, favorizarea acestuia prin stabilirea unor procentaje superioare de îndestulare în caz de reorganizare, dar şi reducerea drepturilor debitorului în procedură.

Spre exemplu, în caz de reorganizare, creditorul bugetar nu va putea primi mai puţin de 50% din valoarea creanţelor negarantate.

Au fost făcute propuneri de limitare a dreptului unei firme de a-şi deschide procedura dacă, din totalul masei credale, creditorul bugetar deţine peste 50% din total creanţe, de eliminare a dreptului debitorului de a-şi mai putea propune practicianul în insolvenţă provizoriu, dar şi limitarea drepturilor creditorilor aflaţi în raporturi de afiliere cu debitoarea.

O modificare importantă propusă care vizează profesiile liberale este legată de persoanele de specialitate care ar putea fi angajate într-o procedură de insolvenţă ca evaluatori, experţi contabili, avocaţi, societăţi de arhivare etc.. Conform propunerii de modificare, nu vor putea fi desemnate în aceas­tă calitate acele persoane care se află într-o relaţie contractuală sau într-o relaţie de afiliere, aşa cum este aceasta definită în Codul Fiscal, cu adminis­tratorul judiciar, cu lichidatorul judiciar, cu debitorul în insolvenţă sau cu vreunul dintre creditori.

O serie de propuneri sunt legate de activitatea practicianului în insolvenţă, cea care m-a surprins fiind aceea că practicianul va putea fi sancţionat pentru fapte care, deşi nu îi sunt imputabile, fiind fapte culpabile ale debitorului, acestea vor atrage răspunderea practicianului în insolvenţă în calitatea sa de reprezentant legal al debitorului.

Reporter: Care sunt implicaţiile acestor modificari?

Simona Miloş: În primul rând, favorizarea excesivă a unui creditor bugetar, care oricum, în actuala lege, are un tratament privilegiat în raport de toţi ceilalţi creditori, este un demers care afectează principiul concursualis­mului şi drepturile celorlalţi creditori.

Totodată, recomandările Băncii Mondiale la momentul elaborării Codului Insolvenţei au fost în sensul eliminării tratamentului privilegiat al creditorului bugetar, această recomandare având şi o justificare, şi anume aceea că, dintre toţi creditorii, cel bugetar are toate pârghiile şi instrumentele legale să-şi valorifice din timp creanţele, beneficiind de forţa de coerciţie a statului.

Aceeaşi concluzie se desprinde şi din Ghidul Legislativ în materie de Insolvenţă, elaborat de Comisia Naţiunilor Unite de Drept Comercial Internaţional (UNCITRAL) care tratează prevederile esenţiale ce ar trebui adoptate la nivel legislativ pentru rezultatul unei eficienţe şi efectivităţi sporite a procedurilor de insolvenţă.

Se menţionează în mod expres eliminarea tratamentului privilegiat al creanţei bugetare, concluzia fiind aceea că menţinerea unui număr ridicat de priorităţi conferite creanţelor în materie de insolvenţă este de natură a complica principiile de bază ale procedurii, astfel încât dezideratele eficienţei şi efectivităţii sunt dificil de atins.

Introducerea obligaţiei de achitare a cel puţin 50% din valoarea creanţelor negarantate pentru ca un plan de reorganizare să poată fi confirmat va reduce drastic şansele de reuşită ale unei reorganizări, distinct de faptul că se creează un regim discriminatoriu în raport cu ceilalţi creditori.

Cât priveşte propunerile de limitare a dreptului debitorului de a-şi deschide procedura insolvenţei în ipoteza în care are datorii la fisc ce depăşesc 50% din total creanţe, aceasta este o îngrădire a unui drept, dar este şi imposibil de aplicat, de vreme ce există obligaţia legală a debitorilor de a-şi deschide procedura insolvenţei, sub sancţiune penală, fapta de refuz fiind calificată de Codul Penal ca infracţiune de bancrută simplă.

Discuţii s-ar putea face şi în legătură cu limitarea dreptului creditorilor care sunt şi afiliaţi ai debitoarei de a mai face parte din comitetul creditorilor; restrângerea unui drept trebuie să fie bine argumentată şi, oricum, să fie proporţională cu situaţia care a făcut necesară măsura.

În acelaşi timp, unul dintre cele mai apreciate aspecte ale codului insolvenţei a fost acela legat de introducerea reglementării insolvenţei grupului de societăţi, Banca Mondială apreciind că legislaţia din România este una modernă tocmai din această perspectivă.

Propunerea privind limitarea specialiştilor care pot fi desemnaţi într-o procedură de insolvenţă în calitate de experţi pe motivul legăturilor contractuale ale acestora cu creditorii, debitorul sau cu practicianul în insolvenţă va genera o restrângere drastică a posibilităţii de numire a unor profesionişti în astfel de proceduri, de vreme ce un evaluator, un avocat sau un expert contabil este foarte probabil să se fi aflat de-a lungul carierei sale în relaţii contractuale cu diverşi creditori ai procedurilor.

Cu alte cuvinte, dacă ai fost desemnat în alte proceduri - să luăm exemplul unui evaluator - de către un creditor - să zicem o instituţie financiară, această colaborare te va pune în incompatibilitate de a mai fi desemnat în orice alt dosar de insolvenţă în care res­pectiva instituţie financiară este creditor.

La fel şi cu avocaţii, experţii sau firmele de arhivare. De regulă, marii creditori lucrează cu firme specializate care au experienţa necesară şi pot oferi servicii complexe în proceduri de insolvenţă de anvergură; această propunere va elimina, practic, specialiştii şi firmele care au capacitatea logistică şi profesională să gestioneze dosare complexe, ajungându-se în situaţia în care să nu găseşti specialişti care să nu fie incompatibili. Se creează, astfel, şi o distorsionare a pieţei profesiilor liberale.

Chestiunea legată de răspunderea practicianului în calitatea sa de reprezentant legal al debitoarei este, în opinia mea, neconstituţională, de vreme ce răspunderea nu poate fi decât pentru fapta proprie, fiind personală, ea neputând fi atrasă pentru fapta altor persoane.

Să nu uităm că practicianul în insolvenţă este organ care aplică o procedură, alături de judecătorul sindic, şi nu reprezentantul debitoarei.

Prin urmare, nu poate fi sancţionat decât pentru fapta proprie; dacă a încălcat legea, este normal să răspundă, dar doar pentru faptele sale, nu pentru ale debitorului.

Modificarea propusă ar putea da naştere unor interpretări abuzive ale organelor de control fiscal şi ar putea merge până la o solidaritate a practicianului în insolvenţă cu debitorul, impusă pe criterii care nu au nicio legătură cu culpa practicianului.

În plus, este esenţial ca un practician în insolvenţă să fie independent şi imparţial în exercitarea atribuţiilor într-o procedură de insolvenţă; astfel de prevederi nu fac decât să pună presiune pe practicianul în insolvenţă, să îl timoreze, iar acesta să fie tentat să acţioneze ca un angajat al fiscului, ceea ce ar produce un dezechilibru grav în raport cu ceilalţi creditori.

Reporter: Credeţi că Fiscul va avea de câştigat după modificarea Legii insolvenţei?

Simona Miloş: Din păcate, cred că nici măcar Fiscul nu va avea de câştigat. Insolvenţa este importantă pentru asanarea economiei.

Poate că pe termen scurt s-ar încasa anumite sume la bugetul de stat, dar pe termen lung astfel de strategii sunt păguboase şi pentru creditori şi pentru antreprenori. Un mediu antreprenorial nesănătos înseamnă bani puţini şi pentru Fisc.

Reporter: Cum ar trebui amendate propunerile din iniţiativa legislativă?

Simona Miloş: Ar trebui în primul rând să existe un dialog cu toţi cei implicaţi. Cred că acest aspect este esenţial, pentru a putea fi exprimate mai multe puncte de vedere şi a se lua cea mai bună decizie.

Soluţii de maximizare a încasărilor la bugetul de stat pot fi găsite prin alte mijloace decât prin crearea unui tratament privilegiat creditorului bugetar în cadrul procedurii insolvenţei.

O serie de propuneri în sensul accelerării soluţionării unor cereri de plată pentru creanţele curente sunt binevenite, dar şi aici trebuie găsită cea mai echilibrată formulă.

Una dintre soluţiile pe care UNPIR le-a propus vizează introducerea posibilităţii de cesionare a creanţelor bugetare - la valoarea nominală - dacă există interes din partea investitorilor de a prelua astfel de creanţe: Fiscul ar câştiga rapid nişte bani şi nu ar trebui să aştepte derularea unei proceduri şi nici să suporte alte riscuri.

O altă soluţie ar fi deblocarea activelor societăţilor în insolvenţă asupra cărora au fost instituite sechestre în procesul penal. Bunurile sechestrate ar trebui valorificate, iar sechestrul mutat asupra preţului obţinut.

Nu ajută pe nimeni faptul că active importante sunt sechestrate şi nu pot fi vândute; acestea îşi pierd valoarea, cheltuielile de conservare ajung să depăşească preţul care se poate obţine şi toată lumea pierde, inclusiv partea vătămată din procesul penal.

Nu în ultimul rând, cred că cel mai important lucru ar fi să ne uităm la tendinţele europene în materie de insolvenţă şi să urmăm acele direcţii.

Cadrul legal al insolvenţei constituie o prioritate fundamentală a comisiei europene, iar propunerea de directivă a Parlamentului European privind măsurile de sporire a eficienţei procedurilor de insolvenţă ar putea fi un reper.

Reporter: Mulţumesc!

A consemnat Emilia Olescu