Proprietarii pădurilor virgine nu vor mai putea valorifica lemnul

• Aceştia vor beneficia însă de măsuri compensatorii

Proprietarii pădurilor virgine vor beneficia de măsuri compensatorii, deoarece nu vor mai putea valorifica lemnul în scop comercial, toate aceste păduri intrând în cea mai strictă zonă de protecţie, odată cu semnarea, ieri, de către ministrul Mediului, Rovana Plumb, a ordinului referitor la stabilirea criteriilor de identificare a pădurilor virgine.

Rovana Plumb a precizat: "Pădurile virgine sunt protejate în acest moment, odată cu intrarea în vigoare a ordinului. Astăzi (n.r. ieri), putem să semnăm ordinul prin care, practic, stabilim care sunt criteriile tehnice de identificare a pădurilor virgine şi cvasi-virgine pentru România. Practic, prin identificarea pe baza acestor criterii tehnice a pădurilor virgine din România, nu facem altceva decât să urmărim o protejare din punct de vedere al mediului şi pe bazele dezvoltării durabile a pădurilor din România, care se încadrează în acest domeniu al pădurilor virgine, pentru că reprezintă o resursă importantă din punct de vedere al interesului naţional".

Potrivit acesteia, în cadrul regiunii eurocarpatice, s-a identificat o suprafaţă de 322.000 de hectare de păduri virgine, din care România are o suprafaţă de circa 65%, reprezentând 210.000 de hectare de păduri virgine.

"În ceea ce priveşte România, doar 18% din cele 210.000 de hectare sunt protejate ca urmare a faptului că intră în zona ariilor protejate, însă 80% erau complet fără protecţie până în acest moment, când semnăm ordinul. Practic, prin stabilirea indicatorilor tehnici, nu mai permitem niciun fel de intervenţie în cadrul acestor zone ale pădurilor virgine, deci, practic, nu mai pot fi tăiate", a subliniat Rovana Plumb.

Ministrul Mediului a explicat că, din acest moment, practic, omul nu mai poate interveni în această pădure, ea urmând să se regenereze pe cale naturală. Intervenţia omului va fi permisă doar în cazul urgenţelor, a existenţei unor ameninţări la adresa vieţii cetăţenilor sau animalelor în contextul existenţei unui astfel de tip de pădure în imediata vecinătate a unei comunităţi locale.

"Doar atunci se va putea interveni. În rest, tăieri de păduri în această zonă nu vor putea avea loc", a adăugat ea.

Rovana Plumb a ţinut să sublinieze că trebuie făcută o diferenţiere clară între protejarea pădurilor virgine, în care nu există intervenţie umană prin tăiere de pădure decât în caz de dezastru sau urgenţă, şi aria protejată.

"MMP lucrează acum la stabilirea criteriilor clare de intervenţie într-o arie protejată, împreună cu ONG-urile de mediu, pentru că există în mentalul colectiv ideea că, dacă este arie protejată, nu se poate interveni în niciun fel din punct de vedere al dezvoltării economice în zona respectivă, ceea ce nu corespunde cu practica europeană. Sunt arii protejate în care trebuie definit clar ce tip de activitate economică se poate face în conformitate cu CAEN, în acelaşi timp conservându-se biodiversitatea. Deci, dezvoltarea economică pe principiul conservării biodiversităţii trebuie să se îmbine astfel încât să obţinem o dezvoltare durabilă", a menţionat şeful de la Mediu.

Potrivit ministrului, după semnarea aces­tui ordin, urmează să se realizeze cartarea şi elaborarea catalogului naţional al pădurilor virgine din România, precum şi crearea cadrului necesar pentru acordarea de măsuri compensatorii proprie­tarilor de păduri virgine.

Rovana Plumb a admis că acordarea acestor măsuri compensatorii este o practică europeană stabilită prin norme şi se va aplica în următorul cadru financiar multianual 2014-2020, cuantumul acestor despăgubiri nefiind încă stabilit.

Rovana Plumb a mai precizat, potrivit Agerpres: "Pentru următorul cadru financiar multianual vom discuta care va fi cuantumul şi în funcţie de practica europeană. Cuantumul nu poate fi precizat acum, pentru că depinde şi de modul de cartare efectiv, pentru că trebuie văzut şi în ce măsură sunt afectate sau nu asociaţiile de proprietari. Cuantumul măsurilor compensatorii fac obiectul discuţiilor cu Comisia Europeană pentru următorul cadru multianual financiar 2014-2020. Se discută pentru aceste păduri virgine un tip de regulament pentru a putea proceda la măsuri compensatorii. Deci, dacă eu am pădure virgină şi nu pot să tai în scopul comercializării, atunci trebuie să iau măsuri compensatorii, conform practicii europene. După ce se finalizează discuţia, atunci pot vorbi despre cuantum. Probabil că el va reprezenta un procent. Dar se discută împreună cu Ministerul Agriculturii, pentru că acest capitol silvicultură la măsuri compensatorii este cuprins la agricultură".

La rândul său, directorul WWF Româ­nia, Csibi Magor, a dat asigurări că proprietarii de păduri aflate în Natura 2000 nu vor avea nicio problemă.

Următorul pas vizează înfiinţarea catalogului pădurilor virgine, unde deja intră pădurile identificate, dar şi orice pădure virgină identificată şi recunoscută de MMP şi de autorităţile competente.

În România, potrivit oficialului MMP, există 6.380.000 de ha de pădure, care reprezintă 27% din suprafaţa totală a ţării, din care 3,3 milioane de ha de pădure sunt proprietate a statului. Un număr de 100.000 de persoane au semnat petiţia iniţiată de WWF România pentru protejarea pădurilor virgine.