Protest înainte de începerea vacanţei judecătoreşti

Procurorii şi judecătorii din întreaga ţară s-au decis să facă front comun împotriva intenţiei Guvernului şi Parlamentului de a reduce valoarea pensiilor din magistratură şi se pregătesc să declanşeze în zilele următoare ample acţiuni de protest la sediile Parchetelor şi instanţelor. Numai că protestul este demarat exact înainte începerii, de la 1 iulie 2023, a vacanţei judiciare, aşa că magistraţii vor sta prea puţin fără să instrumenteze dosarele pe care le au în gestiune.

Primele semne ale protestului organizat la nivel naţional au apărut ieri când Adunarea Generală a Judecătorilor Tribunalului Bucureşti a decis cu unanimitatea de voturi a celor 213 judecători că iminenta modificare a dispoziţiilor legale care consacră pensia de serviciu pentru judecători este de natură a încălca independenţa şi a afecta statutul constituţional al judecătorilor, anunţă oficial instanţa printr-un comunicat de marţi.

Cu majoritate de voturi, judecătorii Tribunalului Bucureşti au stabilit, în semn de protest, "amânarea tuturor cauzelor pe o perioadă nedeterminată, începând cu data de 21 iunie 2023, cu excepţia următoarelor cauze: măsurile preventive în materie penală, cauzele prevăzute la art. 138 Cod procedură penală, percheziţiile domiciliare şi cauzele urgente în materie civilă lato sensu (ordonanţe preşedinţiale vizând minorii, măsura plasamentului de urgenţă, ordine de protecţie, răpirile internaţionale de minori, suspendări provizorii de executare), grevă (acţiune în constatarea nelegalităţii grevei, acţiune în suspendarea grevei)".

Tot astăzi ar urma să protesteze şi personalul Curţii de Apel Bucureşti, instanţă cu încărcătură semnificativă de dosare, care va amâna cauzele care nu sunt urgente în soluţionare şi va judecat doar speţele cu minori, speţele de la Secţia de Conflicte de Muncă, prelungirile şi propunerile de arestare sau alte cauze ce ţin de măsuri preventive şi de executare a unor pedepse privative de libertate.

La protestul ce demarează astăzi se vor alătura şi procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, care sunt şi ei nemulţumiţi de viitoarea reformă a pensiilor speciale.

Magistraţilor din Bucureşti li s-au alăturat şi procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel (PCA) Ploieşti ce reclamă "comportamentul neloial al puterii legislative şi executive faţă de principiile ce guvernează activitatea magistraţilor procurori". Aceştia susţin că propunerile de modificare ale Legii nr. 303/2022, afectează grav drepturile şi interesele legale, atât ale procurorilor, cât şi ale cetăţenilor, precum şi stabilitatea şi statutul magistraţilor. În acest context, procurorii de la PCA Ploieşti anunţă ca măsuri de protest, suspendarea pe termen nelimitat a activităţii de relaţii cu publicul, a activităţilor de urmărire penală care nu au caracter de urgenţă, precum şi participarea procurorilor doar în şedinţele de judecată care impun urgenţă.

Situaţia se pare că se va extinde în toată ţara, mai ales că au mai avut loc adunări generale ale procurorilor din cadrul Parchetelor de pe lângă Tribunalele Buzău, Dâmboviţa, Prahova şi Parchetelor de pe lângă Judecătoriile Buzău, Râmnicu-Sărat, Pogoanele, Pătârlagele, Târgovişte, Găeşti, Pucioasa, Răcari, Moreni, Ploieşti, Câmpina, Vălenii de Munte, Mizil şi Sinaia, în care s-a hotărât suspendarea pe termen nelimitat a activităţii de relaţii cu publicul, restrângerea activităţii de soluţionare a dosarelor penale care nu au caracter de urgenţă, raportat la starea de fapt, la cele în care s-au dispus măsuri preventive, precum şi participarea procurorilor doar în şedinţele de judecată care impun urgenţă.

În schimb, Direcţia Naţională Anticorupţi (DNA) şi Direcţia de Investigarea a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au anunţat că vor protesta, dacă Parlamentul, în activitatea de legiferare, nu va lua în considerare obiecţiile ridicate de Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la proiectul de lege privind reforma pensiilor speciale.

Confruntată cu situaţia de mai sus, Alina Gorghiu, ministrul Justiţiei, a declarat ieri că prevederile din PNRR sunt corecte şi că pensiile speciale nu pot depăşi salariile în plată, fiindcă acest lucru nu este moral.

"Ministerul Justiţiei respectă dreptul la liberă exprimare al magistraţilor, dar porneşte de la premisa ca dialogul este soluţia rezolvării oricărei probleme a sistemului judiciar, nu protestul. Principiul conform căruia nicio pensie nu poate să depăşească salariul este unul moral. Societatea românească aşteaptă această reformă a pensiilor de serviciu. Proiectul privind pensiile de serviciu reprezintă un jalon din cadrul PNRR a cărui atingere intră în responsabilitatea Ministerului Muncii, ca minister de linie. Prin urmare, analiza de oportunitate, armonizarea prevederilor proiectului pentru toate categoriile profesionale, consultările cu reprezentanţii profesiilor vizate (inclusiv cele din domeniul justiţiei) sunt paşi prealabili parcurşi de Ministerul Muncii în vederea obţinerii unei soluţii agregate şi materializate în proiectul de lege menţionat. Ministerul Justiţiei subliniază necesitatea identificării unor soluţii de echilibru între imperativul respectării angajamentelor de reformă asumate de statul român, inclusiv în sectorul pensiilor, şi cel al asigurării funcţionalităţii şi eficienţei sistemului judiciar, a calităţii actului de justiţie privit ca serviciu public. Ministerul Justiţiei îşi reafirmă deschiderea către colaborare şi dialog constructiv cu CSM pe orice temă privind sistemului judiciar" a declarat Alina Gorghiu, ministrul justiţiei.

Referitor la reforma pensiilor speciale, inclusiv a pensiilor magistraţilor, Marius Budăi, ministrul Muncii, a declarat la începutul acestei săptămâni că ultima variantă agreată este un impozit de 15% pentru ceea ce depăşeşte salariul mediu net, variantă care ar urma să fie aprobată de Comisia Europeană.

Amintim că reforma pensiilor speciale reprezintă unul dintre jaloanele asumate şi incluse în PNRR de autorităţile de la Bucureşti, iar neîndeplinirea lui va duce la reducerea considerabilă a alocării stabilită iniţial de Comisia Europeană pentru ţara noastră.